Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Bugetul european al apărării: cât de departe suntem?

Zece zile după debutul intervenţiei franceze în Republica Centrafricană şi zece luni după intrarea în acţiune a militarilor francezi în Mali, se reaprinde polemica legată de finanţarea acestor operaţiuni externe.

Astfel, operaţiunea Sangaris din Republica Centrafricană va costa circa o sută de milioane de euro. Pentru a remedia situaţia, deputaţii conservatori din opoziţie sprijină ideea de creare a unui fond european permanent din care să se finanţeze aceste acţiuni. Preşedintele François Hollande a preluat şi el această idee pe care o va dezbate la Consiliul European de la sfârşitul acestei săptămâni.

Vasile Damian a stat de vorbă cu Philippe Folliot, deputat centrist specialist pe chestiuni de apărare. În numele partidului său, alesul de la Paris a făcut recent o serie de 18 propuneri pentru a creea o "apărare europeană credibilă". Cap de listă figurează tocmai constituirea unui fond comun european destinat să finanteze operatiunile militare exterioare:

"Ceea ce se întâmplă actualmente în Africa este destul de simbolic. Franţa este singură - sau practic singură pe teren. Ea nu beneficiază decât de câteva ajutoare logistice de la partenerii europeni. Orice ar fi, Franţa nu va putea asuma singură tot timpul acest tip de situaţie. IÎn Africa nu trebuie uitat că se joacă securitatea şi stabilitatea Europei. Franţa şi-a luat aşadar responsbalităţile pentru că beneficiază de mijloace militare care-i permit pentru moment să se angajeze pe teren. Solidaritatea europeană trebuie însă să se exprime altfel decât doar prin vorbe. Noi centriştii propunem deci ca un buget european de apărare specific să fie dedicat acestui tip de operaţiuni. Sperăm ca oficialii francezi să sprijine ideea la Consiliul European care are loc în aceste zile la Bruxelles. Numai cu ajutorul financiar al celor care nu participă pe teren la operaţiunile exterioare ne vom putea apăra mai bine interesele si securitatea în Europa."

Rep: Europa apărării este pentru moment o iluzie. În aşteptarea concretizării ei, unele ţări, sub diverse pretexte iau decizii unilaterale. Astfel, în România se va crea, cert sub egida NATO, dar la iniţiativa americanilor, o bază militară ce va face parte din scutul de apărare antirachete. Ce e de făcut în faţa unor astfel de iniţiative?

"Acest scut este o momeală, n-o să funcţioneze niciodată. E vorba poate de o afacere legată de interese industriale americane dar în orice caz putem pune sub semnul întrebării un astfel de sistem. Cred că scutul e rezultatul a ceva care s-a discutat si decis în urmă cu câtiva ani de zile. E însă fundamental ca europeni să se ocupe ei însisi de apărarea lor. Asta nu înseamnă că trebuie să le întoarcem spatele americanilor sau că americanii ne vor întoarce spatele. Trebuie să întelegem însă că a ne ascunde sub umbrela americană nu este ceva care pe termen mediu ne va garanta securitatea si o apărare coerentă pe continentul european.

Rep: In lista Dvs de propuneri spuneti că ar fi bine să se identifice "interesele geostrategice europene". Cum se poate face asta în conditiile în care Franta si România de exemplu pot avea interese divergente?

"Tările Europei de est şi în particular România privesc uneori cu interes, dar şi cu îngrijorare spre Rusia. Franta este însă într-o cu totul altă poziţie. Lumea crede de exemplu că Franţa e doar o putere europeană şi continentală ori ea este şi una maritimă şi mondială. Franţa dispune de al doilea domeniu maritim din lume cu 11 milioane de kilometri pătraţi repartizati pe cele trei mari oceane ale globului. Trebuie deci să se tină seama de particularitătile fiecărei tări pentru a defini o politică europeană coerentă. Există apoi o serie de mize în joc. Avem de exemplu o industrie europeană de armament. Să încercăm să facem în asa fel încât fiecare să nu meargă să-si cumpere ce are nevoie de pe alte tarabe - americane de exemplu. Trebuie să ne structurăm industria europeană din domeniu si pentru a evita pe viitor să concepem programe concurente. Ideea este de a ne mentine expertiza si atuurile tehnologice pentru a putea apoi si exporta unele materiale. Mizele economico-financiare sunt foarte importante în acest sector.

Rep: Aţi propus de asemenea creearea unui cartier general militar european permanent si mai ales vă doriti un pol de apărare europeană pe care l-ati vedea amplasat la Strasbourg. De ce e nevoie de asa ceva mai ales în aceste perioade de criză în care bugetele militare, când nu scad stagnează în Europa?

"Este esenţial ca viitorii ofiţeri din toate ţările Uniunii Europene să treacă prin faze de formare în comun. Nu vrem să creăm o armată europeană ci o apărare comună europeană. În acest cadru, a avea o academie militară europeană pe care ne-o dorim amplasată la Strasbourg, oras simbolic al constructiei europene, este ceva important şi esenţial. La fel ni se pare şi crearea unui stat major permanent al Uniunii Europene cu redesfăşurarea unor efective pe care fiecare ţară le-a pus la dispoziţia NATO. Vă asigur că dacă toti am pune câte zece la sută din efective pe care le avem la NATO la dispozitia unui stat major european, cred că am avea fermenrtul, baza si structura pe care uneori am putea apoi conduce de o manieră mai autonomă o serie de operatiuni exterioare. Suntem deci de părere că Europa trebuie să dispună de propriile ei mijloace operationale. Pentru asta ea trebuie mai întâi să-si construiască doctrina, apoi trebuie să-si adune laolaltă mijloacele umane si materiale si de abia după aceea va putea avea o capacitate de interventie mult mai autonomă decât cea pe care o are astăzi."

 
Philippe Folliot, deputat centrist specialist pe chestiuni de apărare, intervievat de Vasile Damian