Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Ucraina: viraj economic şi politic spre Moscova

Rusia şi Ucraina au semnat un acord destinat sǎ faciliteze comerţul dintre cele douǎ ţǎri, precum şi alte documente care marcheazǎ o apropiere strategicǎ între Moscova şi Kiev. Preşedintele ucrainean Viktor Ianukovici s-a deplasat în acest scop la Moscova ignorînd total vocea sutelor de mii de manifestanţi care cer în continuare semnarea acordului de asociere cu Uniunea Europeanǎ.

Subiectul nu figura cu prioritate pe agenda discuţiilor la Consiliul European de la Bruxelles de joi 19 decembrie, dar acum se impune de la sine. Ucraina efectueazǎ un viraj energic spre Rusia, Kievul întoarce spatele Europei şi cautǎ sprijin politic şi economic la Moscova, iar Vladimir Putin le aratǎ clar europenilor cǎ nu renunţǎ la sfera sa de influienţǎ tradiţionalǎ. In paralel, europenii constatǎ cǎ din motive de crizǎ nu au putut oferi suficiente garanţii economice Ucrainei pentru a o atrage în spaţiul de prosperitate al Uniunii Europene. Iar pentru moment replica europenilor faţǎ de ceea ce unii comentatori numesc "putinizarea Ucrainei" este fragilǎ. Preşedintele francez Fraçois Hollande a anunţat, urmînd exemplul preşedintelui german, cǎ nu va asista la deschiderea Jocurilor Olimpice de iarnǎ de la Soci, dar acest fapt nu este în nici un caz de naturǎ sǎ-l tulbure pe Vladimir Putin.

Un comentator al agenţiei France Presse considerǎ cǎ Europa se aflǎ într-un moment cînd trebuie sǎ ia unele decizii importante pentru a redeveni o putere economicǎ şi militarǎ credibilǎ, precum şi un veritabil "actor strategic" în lumea de astǎzi. Un test în acest sens sunt discuţiile de joi şi de vineri de la Bruxelles pe tema apǎrǎrii, mai precis pe tema construirii unei veritabile apǎrǎri europene. O Europǎ puternicǎ, capabilǎ sǎ-şi asigure apǎrarea şi fǎrǎ ajutorul americanilor, capabilǎ sǎ realizeze operaţiuni de menţinere a pǎcii în zone susceptibile sǎ o destabilizeze, precum şi o Europǎ solidǎ din punct de vedere economic, ar cîntǎri fǎrǎ îndoialǎ altfel şi în relaţiile cu Moscova.

Ar mai trebui deasemenea ca europenii sǎ poatǎ dialoga cu Moscova la unison, într-un mod coerent. Anunţul fǎcut luni 16 decembrie la Bruxelles în legǎturǎ cu suspendarea negocierilor în vederea unui acord de asociere cu Ucraina nu a fost apreciat de toţi europenii, ceea ce a pus din nou în luminǎ incapacitatea Europei de a vorbi "cu o singurǎ voce". Un semn la deteriorǎrii relaţiilor dintre Uniunea Europeanǎ şi Rusia este şi faptul cǎ Moscova a ordonat desfǎşurarea unor rachete cu razǎ scurtǎ de acţiune la Kaliningrad, deci la frontiera cu Europa. Faptul a suscitat nelinişte şi în sînul Uniunii Europene şi în Statele Unite.

Gestul lui Viktor Ianukovici, care se duce la Moscova ca sǎ semneze un acord de apropiere cu Rusia cînd sute de mii de opozanţi cer cu totul altceva la Kiev meritǎ analizat şi sub alte unghiuri. El ar putea fi intepretat ca o provocare. E ca şi cum preşedintele ucrainian n-ar aştepta decît un lucru, ca opozanţii sǎ devinǎ violenţi pentru a avea apoi argumente pentru decretarea stǎrii de urgenţǎ şi reprimarea mişcǎrii. Cum Ianukovici şi clanul sǎu familial şi-au creat însǎ un veritabil imperiu economic, fǎrǎ îndoialǎ cǎ numai Moscova îl poate ajuta sǎ-şi menţinǎ privilegiile şi nicidecum modelul statului de drept propus de occidentali.

Mai rǎmîn însǎ cîteva elemente care trebuie luate în calcul. Cum spun unii istorici, Ucraina este un stat în sînul cǎruia se ascund douǎ ţǎri. Partea esticǎ a Ukrainei priveşte efectiv spre Rusia ca spre orizontul ei natural. In paralel, Rusia a promis Ucrainei furnizarea de gaz metan mai ieftin şi alocarea unui credit substanţial, de cîteva miliarde de euro, în timp ce Uniunea Europeanǎ nu promitea Ucrainei decît 600 de milioane de euro. Prin acordul semnat cu Ucraina Viktor Ianukovici riscǎ sǎ-şi semneze sinuciderea politicǎ, dar el nu este lipsit de unele motivaţii pragmatice.