Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Sommet UE: "Nu e sigur cǎ o Rusie slǎbitǎ s-ar comporta mai raţional"

"Strategia Uniunii Europene faţǎ de Rusia în contextul conflictului ucrainean trebuie sǎ fie în acelaşi timp fermǎ şi responsabilǎ". Sunt cuvintele noului preşedinte al Consiliului european, Donald Tusk, care prezideazǎ joi 18 şi vineri 19 decembrie pentru prima datǎ un sommet european la Bruxelles. Sefii de stat şi de guvern ai celor 28 discutǎ în primul rînd despre strategia pe care ar trebui sǎ o adopte faţǎ de Moscova, în contextul crizei din Ucraina dar şi al crizei economice din Rusia.

Donald Tusk participǎ pentru a 48-a oarǎ la o reuniunea la vîrf europeanǎ, aşa cǎ îşi cunoaşte bine interlocutorii, dar mai ales cunoaşte bine modul de funcţionare complex al acestei instituţii. Ii cunoaşte, mai bine spus, slǎbiciunile şi diviziunile interne, ezitǎrile şi îndoielile, dar şi potenţialul de acţiune atunci cînd se exprimǎ ferm cu o singurǎ voce.

Cotidianul Le Monde constatǎ cǎ europenii sunt neliniştiţi nu doar din cauza situaţiei din Ucraina, unde nimic nu a fost soluţionat, ci şi din cauza crizei în care a intrat economia rusǎ. Le Monde reia o observaţie de bun simţ fǎcutǎ de un exepert, François Heisenbourg, de la Fundaţia pentru cercetǎri strategice: "Faptul cǎ Rusia este slǎbitǎ nu înseamnǎ cǎ ea se va comporta în mod raţional". O reflecţie care sunǎ şi ca un avertisment, în sensul: fiţi atenţi, cei care cred cǎ distrugerea economiei ruse i-ar putea face mai docili pe liderii de la Kremlin se înşealǎ, ruşii pot deveni, dimpotrivǎ, şi mai periculoşi, şi mai imprevizibili, şi mai agresivi.

In felul acesta este formulatǎ şi ecuaţia pe care trebuie sǎ o rezolve,  sau mǎcar sǎ o analizeze responsabilii europeni convocaţi la Bruxelles.

La Paris, în orice caz, existǎ aceastǎ convingere, cǎ obiectivul Uniunii Europene nu trebuie sǎ fie în nici un caz "asfixierea" totalǎ a Rusiei. Cel mai rǎu scenariu, spun diplomaţii francezi citaţi de Le Monde, ar fi destabilizarea Rusiei. Si tot cotidianul de dupǎ-amiazǎ avertizeazǎ cǎ "la dreapta lui Putin" s-ar putea afla lideri încǎ şi mai naţionalişti, şi poate încǎ şi mai imprevizibili decît el.

Abia ajuns la Bruxelles, în seara zilei de 18 decembrie, preşedintele francez François Hollande a ţinut şi el sǎ precizeze cǎ poate fi preconizatǎ o "reducere treptatǎ" a sancţiunilor, dacǎ "semnele pe care le va trimite Rusia" se înscriu în sensul cel bun. "Este în interesul tuturor, al Rusiei, al Ucrainei şi al Uniunii Europene sǎ fie gǎsite cît mai rapid soluţii", a mai spus şeful statului francez.

Si la Berlin guvernul german ţine sǎ sublinieze cǎ sancţiunile economice adoptate de europeni nu sunt, ele, la originea crizei din Rusia şi a prǎbuşirii rublei.

In ciuda acestor precauţii, Uniunea Europeanǎ nu are altǎ soluţie decît aceea de a continua sǎ acţioneze pe ambele planuri: pe cel al sancţiunilor şi pe cel al diplomaţiei. Pînǎ acum Putin nu a cedat cu nimic, el refuzǎ de fapt sǎ permitǎ apropierea Ucrainei de Uniunea Europeanǎ. In acelaşi timp, Putin mai ştie cǎ economia Ucrainei este într-o situaţie şi mai gravǎ decît cea a Rusiei, şi cǎ europenii nu sunt chiar dispuşi, în prezent, sǎ aloce sume gigantice în favoarea ucrainenilor, europenii abia dacǎ reuşesc sǎ se mobilizeze în favoarea Greciei.

Putin mai poate miza şi pe diviziunile interne ale Uniunii Europene, pentru cǎ ţǎri precum Ungaria, Bulgaria, Italia sau Cipru pledeazǎ pentru suspendarea sau atenuarea sancţiunilor. Este adevǎrat însǎ cǎ altele, precum Polonia, statele baltice şi Marea Britanie cer înǎsprirea lor. Discuţiile de joi şi vineri de la Bruxelles sunt puse deci sub semnul gǎsirii unei juste formule chimice ca rǎspuns la politica Moscovei. Deşi, în faţa unor comportamente iraţionale, europenii ar trebui sǎ recurgǎ mai degrabǎ la alchimie diplomaticǎ pentru a gǎsi rǎspunsul just.