Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Revelionul de Anul Nou în Franţa: bonne année 2015!

parisreveillon.jpg

Anul Nou pe Champs-Elusées, credit foto: rfi.fr

Francezii se pregǎtesc de revelion cu aceeaşi dorinţǎ, vizibilǎ şi la alte popoare, de a pune, pentru o noapte, în parantezǎ,  grijile cotidiene şi temerile legate de viitor. Parisul este mai febril decît oricînd în aceastǎ perioadǎ cînd turiştii îl iau cu asalt, una din fantasmele strǎinilor fiind aceea de a-şi petrecea noaptea de Anul Nou în Oraşul Luminilor şi eventual pe Champs Elysées.

Un revelion la Paris înseamnǎ, pentru multǎ lume, cîteva ore petrecute pe Bulevardul Champs-Elysées, unde sunt aşteptate în jur de 300 000 de persoane. Anul acesta, pentru prima datǎ, cel mai frumos bulevard din lume a pregǎtit pentru noaptea de revelion şi un spectacol de sunet şi luminǎ, cu proiecţii video pe Arcul de Triumf.

Adevǎrul este cǎ deseori zecile de mii de turişti, precum şi francezi de toate condiţiile, care au pretrecut noaptea de 31 decembrie spre întîi ianuarie pe strǎzile Parisului au fost oarecum dezamǎgiţi de absenţa unor spectacole sau concerte de naturǎ sǎ puncteze în mod festiv sosirea Anului Nou. In mod tradiţional, Parisul organizeazǎ focuri de artificii de Ziua Naţionalǎ a Franţei, pe 14 iulie, dar nu şi pe 31 decembrie. Iatǎ însǎ cǎ la iniţiativa unui Comitet al bulevardului Champs-Elysée miercuri searǎ, la ora 23 şi 45 de minute, sutele de mii de persoane care se vor afla pe aceastǎ arterǎ legendarǎ vor putea asista la un spectacol mai special. Tema proiecţiilor este "arta de a trǎi" în Franţa, dar vor fi evocate şi subiecte legate de protecţia mediului înconjurǎtor, întrucît în 2015 Parisul va gǎzdui o importantǎ Conferinţǎ internaţionalǎ asupra climatului.

Este prevǎzutǎ şi o numǎrǎtoare inversǎ, la care se vor asocia probabil mii de voci, iar dupǎ ora 12 noaptea cerul Parisului va fi luminat de un joc de reflectoare puternice.

Pe întîi ianuarie, în cursul dupǎ-amiezii, bulevardul Champs-Elysées se va anima din nou pentru cǎ este programatǎ o paradǎ cu 15 fanfare în 15 care alegorice. Agenţia France Presse informeazǎ în context cǎ spectacolul de Anul Nou va costa 600 000 de euro, dintre care primǎria Parisului va asuma o treime. Scopul acestui spectacol este şi unul publicitar, pentru cǎ de fapt toate marile capitale ale lumii sunt  în competiţie pentru a atrage turişti în contextul Crǎciunului şi al Anului Nou. Parisul încearcǎ deci sǎ-şi menţinǎ statutul de vedetǎ şi de campion absolut în materie de destinaţie turisticǎ urbanǎ, şi sǎ trimitǎ astfel în toatǎ lumea "o carte poştalǎ" irezistibilǎ cu ocazia Anului Nou.

Revelionul la Paris mai înseamnǎ însǎ, în funcţie de bugetul fiecǎruia, o galaxie de restaurante şi spectacole, de cabarete şi baruri. Este şi seara în care francezii sunt decişi sǎ nu facǎ economie la capitolul gastronomic.

Chiar şi în timpul anului francezii fac tot posibilul pentru a mînca bine şi a beneficia de produse de calitate. Noaptea de Sfîntul Silvestru, cum mai este numit revelionul de Anul Nou, nu poate fi deci completǎ şi satisfǎcǎtorare fǎrǎ şampanie, un vin bun, pateu de gîscǎ îndopatǎ, stridii, somon şi diverse alte specialitǎţi.

Multe restaurante propun pentru revelion meniuri care nu trec de un anumit "prag psihologic", de exemplu nu mai mult de 100 de euro. Dupǎ cum aratǎ un specialist citat de Agenţia France Presse, cînd un meniul trece dincolo de 120 de euro, efectiv clientul aşteaptǎ sǎ descopere anumite rafinamente gastronomice în farfuria sa şi o animaţie specialǎ în restaurant.

Sigur, preţurile pot urca enorm pentru anumite stabilimente. De exemplu, cele 600 de persoane care au optat pentru spectacolul de la cabaretul Moulin Rouge, emblemǎ turisticǎ a Parisului, plǎtesc cîte 680 de euro fiecare. Rezervǎrile sunt de altfel fǎcute de mult, şi se ştie deja cǎ miercuri searǎ se vor afla clienţi din 30 de ţǎri pentru a degusta, printre altele, ceva caviar şi celebrul "French Canacan". Patronul cabaretului a precizat în parantezǎ cǎ anul acesta sunt mai puţini ruşi la Moulin Rouge, cu siguranţǎ din cauza crizei.

Inchei acest capitol cu un cuvînt despre Sfîntul Silvestru, poate cel mai cunoscut sfînt în Franţa întrucît revelionul de Anul Nou îi poartǎ numele.

Ca şi pe alte meridiane ale globului, începutul anului nu a fost întotdeauna, în istoria Franţei, sǎrbǎtorit pe întîi ianuarie. In secolele al VI-lea şi al VII-lea aceastǎ celebrare cǎdea pe întîi martie. In secolul al IX, pe vremea lui Carol cel Mare, Anul Nou începea de Crǎciun. Pe vremea regilor capeţieni, în plin secol al X-lea, Anul Nou începea în ziua de Paşte.

Abia din 1564, printr-un edict al regelui Charles al IX-lea, începutul anului a fost fixat pe întîi ianuarie, cu scopul uniformizǎrii calendarului pe tot teritoriul Franţei. Si este o purǎ coincidenţǎ faptul cǎ data de 31 decembrie, în calendarul gregorian, îi este dedicatǎ Sfîntului Silvestru. Acest Silvestru a fost de fapt cel de-al 33-lea papǎ, între 314 şi 335 era noastrǎ, şi pe vremea împǎratul roman Constantin care s-a convertit la creştinism.

Acum, numele Sfîntului Silvestru este asociat în Franţa cu cea mai importantǎ sǎrbǎtoare gastronomicǎ şi bahicǎ a anului, dar şi cu ideea de speranţǎ, cum se cuvinte în momentul schimbǎrii anului.