Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


« Modelul australian » bun şi pentru Europa ?

Afis al campaniei guvernamentale din Australia pentru a-i descuraja pe imigranti

In căutarea unei soluţii la problema imigranţilor veniţi din nordul Africii, unii observatori sugerează Europei să adopte politica aplicată de Australia. Insuşi premierul conservator de la Canberra Tony Abbot sugera UE cu mândrie acest lucru. In ce constă această politică australiană şi este ea chiar o idee bună pentru Europa ?

Politica migratorie impusă de un an şi jumătate de guvernul conservator australian este foarte discutabilă, la limita legalităţii internaţionale, criticată şi greu dacă nu imposbil de transpus pe bătrânul continent. Să vedem mai întâi în ce constă ea.

Până în septembrie 2013 Australia era confruntată cu aceleaşi probleme pe care le au azi europenii : insula-continent era destinaţia a zeci de mii de migranţi veniţi din jur : Irak, Iran, Afganistan, Birmania, Siria şamd. Aşa cum pentru a încerca să ajungă în Europa, migranţii pleacă din Libia, aşa de cele mai multe ori cei care doreau să ajungă în Australia îmbarcau în Indonezia.

Totul s-a schimbat radical odată cu sosirea la putere a actualului guvern conservator. In urma unei controversate campanii de comunicare intitulate “Imposibil: nu veţi putea face din Australia noua Dvs ţară”, echipa lui Tony Abbot a instaurat cu ajutorul armatei operatiunea botezatà “Frontiere suverane”. Obiectivul este de a-i descuraja pe refugiatii care vin pe apà. Concret, vasele marinei australiene interceptează ambarcaţiunile migranţilor şi le duc cu forţa înapoi, le remorchează în punctele de tranzit, de cele mai multe ori Indonezia. « Norocoşii » care reuşesc să scape şi ajung pe coastele australiene sunt închişi în centre de retenţie pe diverse insule din oceanele Pacific sau Indian. Chiar dacă cererea lor de azil este considerată drept legitimă, Canberra nu îi lasă pe aceşti migranţi să se instaleze în Australia. Fie acceptă să se întoarcă acasă la ei, fie continuă să tràiascà pe aceste insule fie sunt duşi în Cambodgia. Tara asiatică săracă a semnat anul trecut un acord foarte opac cu Australia. In schimbul a circa 30 de milioane de euro pentru următorii patru ani, guvernul de la Phnom Penh va accepta să primească azilanţii veniţi din Australia. Câţi şi ca să facă ce cu ei nu se ştie însă prea bine…

Rezultatul noii politici australiene este că niciun migrant nu a murit în ultimul an şi jumătate când pe vremea laburiştilor îăi pierduseră viaţa 1200 de oameni. Canberra refuză să spună însă câte vase a dus înapoi.

Metoda australiană este departe de a fi unanim apreciatà

Apărătorii drepturilor omului spun că Australia a « externalizat » chestiunea imigraţiei, a lăsat pe mâna altora această responsabilitate. Alţii afirmă că Australia nu respectă drepturile omului – se fac abuzuri în lagărele de retenţie, copii sunt privaţi de libertate, etc. Naţiunile unite au dat deatfel dreptate ONGurilor condamnând Canberra că nu şi-a respectat obligaţiile de semnatară a Convenţiei refugiaţilor din 1951. Convenţie care stipulează că migranţii au dreptul să ceară azil. In fine, a trimite oameni – chiar şi de bună voie – în Cambodgia, ţară nu doar săracă dar şi coruptă şi cu o situaţie a drepturilor omului discutabilă, este ţinta unor critici vehemente pe plan internaţional.

Din toate aceste motive deci e greu de imaginat că Europa se va inspira din modelul australian. Politica australiană de gestionare « offshore » a refugiaţilor « este impracticabilă, crudă şi inumană » spunea Human Rights Watch Australia.

 
« Modelul australian » bun şi pentru Europa ?