Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


"Genocid" sau "masacru"? - disputa dintre Armenia şi Turcia continuǎ

armenie_genocide_protestationarrivee_gul080907x432.jpg

Manifestanti armeni cerînd recunoasterea genocidului armean de catre Turcia
Image source: 
credit foto: rfi.fr

La Erevan au început miercuri 22 aprilie lucrǎrile unui Forum internaţional pe tema genocidelor. Timp de douǎ zile participǎ la dezbateri 600 de istorici, precum şi responsabili politici şi religioşi din întreaga lume. Armenia a organizat aceastǎ conferinţǎ internaţionalǎ în contextul în care, pe 24 aprilie, va comemora o sutǎ de ani de la genocidul comis de regimul "junilor turci" împotriva amenilor.

Secretarul general al Consilului Europei, Thorbjorn Iagland, aflat la Erevan cu ocazia acestei conferinţe, a lansat un apel în direcţia Armeniei şi a Turciei de a-şi relua relaţiile diplomatice în conformitate cu un protocol semnat în acest sens în 2009. Se subînţelege cǎ ideal ar fi ca Armenia şi Turcia sǎ-şi poatǎ relua şi dialogul legat de ceea ce tot mai multe state numesc "genocidul dintre anii 1915-1917", dramǎ pe care turcii o recunosc, dar numai ca un masacru pe fond de rǎzboi civil dublat de o perioadǎ de foamete. Armenia pretinde cǎ la acea orǎ deportǎrile ordonate de turci au dus la moartea a un milion cinci sute de mii de armeni. Turcia considerǎ cǎ numǎrul victimelor se situeazǎ între 300 000 şi jumǎtate de milion.

In jur de 20 de ţǎri, printre care Franţa şi Rusia, au recunoscut genocidul. Turcia însǎ îşi exprimǎ satisfacţia cǎ Statele Unite şi Germania preferǎ termenul de "masacru".

Preşedintele turc a denunţat comemorǎrile organizate vineri 24 aprilie de Armenia, la care urmeazǎ sǎ fie prezenţi mai mulţi şef de stat, printre care preşedintele Franţei, François Hollande şi preşedintele Rusiei, Vladimir Putin. Armenia denunţǎ faptul cǎ în aceeaşi zi, pentru a distrage atenţia opiniei publice mondiale, Turcia celebreazǎ trecerea a o sutǎ de ani de la bǎtǎlia de la Gallipoli, unde au fost înfrînt corpul expediţionar franco-britanic.

Iar în timp ce la Erevan va continua, joi 23 aprilie, Conferinţa internaţionalǎ pe tema Genocidului, la Istanbul se deschide un "summit al pǎcii" la care sunt ivitaţi prinţul Charles, precum şi premierii din Australia şi Noua Zeelandǎ întrucît aceste ultime douǎ ţǎri au participat şi ele la bǎtǎlia de la Gallipoli.

Meritǎ sǎ mai amintim la acest capitol cǎ deputaţii austrieci au recunoscut miercuri 22 aprilie, în mod simbolic genocidul armean, fapt consemnat printr-o declaraţie comunǎ a celor şase grupuri politice reprezentate în Parlamentul de la Viena. Dar nu a fost organizat nici un vot pentru recunoaşterea oficialǎ a termenului de genocid, cum s-a întîmplat în Franţa. Iniţiativa deputaţilor austrieci este însǎ importantǎ dacǎ ţinem cont cǎ în contextul primului rǎzboi mondial Imperiul Austro-maghiar a fost aliatul Imperiului Otoman. Mai rǎmîne ca întreaga comunitate internaţionalǎ sǎ fie capabilǎ într-o bunǎ sǎ facǎ o alianţǎ durabilǎ pentru adevǎr, şi sǎ evite un dezastruos conflict de memorie, sau mai bine spus de memorii, pentru cǎ în cazul Turciei şi al Armeniei nu se poate vorbi nicidecum de o memorie comunǎ.

La fel de trist este însǎ faptul cǎ pentru unii armeni trecutul nu este o obsesie ci un fel de coşmar care revine. Mai precis, pentru armenii din Siria situaţia pare cǎ nu s-a schimbat, la fel ca în urmǎ cu o sutǎ de ani ei se vǎd astǎzi ameninţaţi cu exterminarea sau obligaţi la exil. Este ca şi cum nimeni nu ar fi învǎţat nimic din greşelile trecutului, ceea ce pare sǎ fie una din marile drame ale istoriei şi ale umanitǎţii.