Special Paris

François Hollande se deplaseazǎ la Erevan asumîndu-şi un rol de mediator diplomatic, pentru cǎ, dupǎ vizita sa în Armenia, unde are multe de discutat cu Vladimir Putin, el se va duce la Baku, în Azerbaidjan. Acolo îl va întîlni pe preşedintele Ilham Aliev şi va aborda printre altele problema conflictului din Nagorno-Karabah, regiune locuitǎ în marea ei majoritate de armeni care sperǎ sǎ se lipeascǎ de Armenia. Dupǎ o perioadǎ de calm relativ, în ultimile luni au fost semnalate mai multe incidente între Armenia şi Azerbaidjan, care se acuzǎ reciproc cǎ ar fi lansat diverse atacuri. Bilanţul acestor provocǎri este cîţiva zeci de morţi.

La Erevan, şeful statului francez va discuta cu Vladimir Putin despre Ucraina, despre programul nuclear iranian, despre lupta anti-teroristǎ, despre Orientul Apropiat şi despre navele de tip Mistral pe care Rusia le-a comandat Franţei. Cum în actualul context de crizǎ ucraineanǎ livrarea acestor nave nu este posibilǎ, Parisul preconizeazǎ rambursarea ruşilor.

In ciuda numeroaselor disensiuni dintre François Hollande şi Vladimir Putin, ambii vor sta însǎ alǎturi de preşedintele armean Serge Sarkassian cu ocazia comemorǎrii genocidului, pe care atît Franţa cît şi Rusia l-au recunoscut în mod oficial. Iatǎ deci o punte istoricǎ între Paris şi Moscova, fragilǎ dar care are totuşi meritul de a exista, aceastǎ interpretare în acelaşi sens a unui teribile catastrofe naţionale pentru poporul armean. In programul lui François Hollande mai figureazǎ, în cursul dimineţii de vineri 24 aprilie, o vizitǎ la Muzeul genocidului armean de la Erevan, ocazie cu care directorul acestuia va semna un acord cu directorul Muzeului Holocaustului de la Paris. O altǎ punte între douǎ memorii, între douǎ drame ale secolului al XX-lea. In acest context mai meritǎ semnalat mesajul pe care l-a adresat Turciei preşedintele Armeniei, care cere Ankarei sǎ facǎ şi ea un efort de memorie pentru a recunoaşte genocidul şi pentru a relansarea procesului de reconciliere dintre cele douǎ ţǎri.