Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Criza imigraţiei în Mediterana: viziuni moraliste şi viziuni pragmatice

2014-06-30_italy-migrants_0_0.jpg

Operatiune de salvare a marinei italiene
Credit foto: rfi.fr

Uniunea Europeanǎ şi Organizaţia Naţiunilor Unite recurg la gesturi simbolice pentru a încerca sǎ opreascǎ dramele imigraţiei clandestine care se repetǎ în Mediterana. Seful diplomaţiei europene, doamna Federica Mogherini, premierul italian Matteo Renzi şi secretarul general al Naţiunilor Unite, Ban Ki-moon şi-au dat întîlnire pe un vas în largul coastelor siciliene, într-o zonǎ în care marea a devenit un veritabil cimitir pentru imigranţii clandestini.

Gesturile simbolice de acest fel îşi au importanţa lor, ca şi numeroasele articole apǎrute în presǎ în care europenii sunt îndemnaţi sǎ fie mai generoşi şi sǎ primeascǎ mai mulţi imigranţi clandestini. "Nu egoismului în faţa exilului." "Sǎ dǎm dovadǎ de compasiune în faţa damnaţilor mǎrii." "Uniunea Europeanǎ trebuie sǎ înceteze sǎ fie ostilǎ primirii refugiaţilor". Am citat trei titluri de articole publicate de cotidianul Le Monde, în timp ce Libération dǎ ca exemplu Turcia, ţarǎ care a primit un million şapte sute de mii de refugiaţi în contextul rǎzboiului din Siria.

Deciziile luate sǎptǎmîna trecutǎ ce liderii europeni în prvinţa presiunii migratorii sunt considerate de majoritatea experţilor ca fiind sub gravitatea momentului. Si chiar dacǎ distrugerea ambarcaţiunilor utilizate de traficanţi este consideratǎ necesarǎ, secretarul general al Naţiunilor Unite subliniazǎ cǎ soluţia la tragedia din Mediterana nu poate fi una militarǎ.

De fapt, puţine sunt vocile care au o viziune globalǎ şi propuneri concrete în contextul valului de imigranţi africani. Angelismul şi bunele intenţii nu folosesc de fapt la nimic în acest context, dupǎ cum dǎ de înţeles, în publicaţia Le Journal du Dimanche, fostul ministru al ecologiei,  Jean-Louis Borloo. Iatǎ ce spune de fapt acest om politic popular, creator al unei fundaţii numitǎ "Energii pentru Africa".

Europa va fi debordatǎ în faţa valurilor de imigranţi dacǎ vom lǎsa în mizerie cei un miliard de locuitori ai Africii. Cu atît mai mult cu cît nu peste multǎ vreme, datǎ fiind demografia de pe acest continent, africanii vor fi douǎ miliarde. Trebuie, în primul rînd, spune Jean-Louis Borloo, sǎ electrificǎm Africa. Acest lucru ar permite ca ritmul de creştere economicǎ sǎ treacǎ, pe continentul negru, de la 5 la 12 la sutǎ anual. Dintr-un numǎr de un miliard, doar 180 de milioane de africani au în prezent acces la energie electricǎ. Este inadmisibil, mai aratǎ fostul ministru al ecologiei. Accesul la electricitate şi la energie va deveni acces la luminǎ, la apǎ, la infra-structuri sanitare, la industrie. Citez din afirmaţiile sale: "In zece ani putem electrifica 80 la sutǎ din continentul african. Tehnic vorbind, ştim cum sǎ o facem, iar costurile au fost reduse în mod substanţial în ultimii 15 ani".

Planul expus de Jean-Louis Borloo conţine mai multǎ detalii şi din el emanǎ o anumitǎ credibilitate. In orice caz, mult mai multǎ credibilitate decît din articolele moraliştilor care nu vǎd ca soluţie decît braţele deschise ale europenilor, fǎrǎ nici un plan B în mînǎ.