Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Franţa: bugetul destinat apǎrǎrii mǎrit în context de ameninţare teroristǎ

In contextul ameninţǎrii teroriste, Franţa deblocheazǎ  sume suplimentare pentru apǎrare. Preşedintele François Hollande subliniazǎ chiar cǎ este vorba despre "un efort considerabil". Franţa are în prezent nouǎ mii de militari mobilizaţi în regiunea Sahelului, în timp ce zece mii de oameni asigurǎ protecţia internǎ, ceea ce însemnǎ un cost de un milion de euro pe zi.

Decizia Parisului de a mǎri bugetul destinat apǎrǎrii este o consecinţǎ directǎ a ofensivei jihadiste din Orientul Apropiat şi Mijlociu, precum şi a atentatelor comise la începutul acestui an în  Franţa şi soldate cu 17 morţi. Tensiunile dintre Uniunea Europeanǎ şi Rusia, pe fondul crizei din Ucraina, nu sunt nici ele strǎine de noul efort asumat de francezi în materie de apǎrare. Bugetul alocat apǎrǎrii a fost, pe anul în curs, de treizeci şi unu de miliarde patru sute de milioane de euro. Pentru perioada 2016 - 2019 sunt prevǎzuţi însǎ trei miliarde opt sute de milioane de euro suplimentari.

Intr-o depeşǎ a Agenţiei France Presse se aratǎ cǎ aceastǎ opţiune a preşedintelui socialist François Hollande se detaşeazǎ net de tendinţa generalǎ a celorlalte ţǎri occidentale (cu excepţia Statelor Unite), care îşi reduc bugetele alocate apǎrǎrii. Franţa va cheltui deci mai mult pentru echipamente şi tehnologie, pentru sectorul numit cyber-apǎrare, precum şi în domneiul aeronauticii şi al culegerii de informaţii.

Dacǎ iniţial fuseserǎ prevǎzute, pentru perioada 2014-2019 suprimarea a 34 000 de posturi în sectorul apǎrǎrii, acum Parisul anunţǎ cǎ 18 500 dintre ele vor fi pǎstrate.

În prezent numǎrul de militari pe care Franţa îl poate desfǎşura pe teren este de 66 000, în anii urmǎtori el va fi de 77 000. In total, armata francezǎ, cu tot ce ţine de ea, intervenţie terestrǎ, aerianǎ şi maritimǎ, înseamnǎ 215 000 de oameni, personal civil şi militar.

Dupǎ cum aratǎ cotidianul Le Figaro, forţele terestre franceze au intrat într-o veritabilǎ "revoluţie". Este citat şeful de stat major al armatei, generalul Jean-Pierre Bosser care vorbeşte despre "un nou model, mai dinamic şi mai suplu". Obiectivul este acela de a executa misiuni complexe în strǎinǎtate dar şi de a înfrunta ramificaţiile jihadismul pe teritoriul naţional. Un accent special este pus pe "forţele speciale" şi pe misiunile specifice în caz de ameninţare chimicǎ, nuclearǎ, bacteorologicǎ sau de altǎ naturǎ.

In ce-l priveşte pe inamicul numǎrul unu al Occidentului, Organizaţia statul islamic, observatorii constatǎ o schimbare în strategia sa. Cotidianul Le Figaro dedicǎ un dosar acestui subiect şi aratǎ cǎ jihadiştii din Irak şi Siria evitǎ, pentru moment, operaţiunile militare de anvergurǎ.

Jihadiştii vor de fapt sǎ-şi limiteze pierderile şi se concentreazǎ pe operaţiunile de guerilla urbanǎ împotriva trupelor irakiene. In parelel, observatorii fenomenului constatǎ cǎ liderii jihadişti devin din ce în ce mai paranoici şi îşi întǎresc controlul asupra populaţiei în zonele controlate de ei. Un exepert militar aratǎ cǎ şefii jihadiştii şi-au schimbat şi modul de recrutare, întrucît se tem de infiltrǎri occidentale. In consecnţǎ, ei recruteazǎ mai puţin tineri veniţi din Germania, Franţa sau Maroc pentru a se concentra pe ceceni sau uiguri. Ironia sorţii, Organizaţia statul islamic a adoptat un sistem de control al populaţiei inspirat din ceea ce fǎcea Sadam Hussein în Irak înainte de intervenţia americanǎ.

Efectivele jihadiştilor sunt evaluate în prezent la 35 000 de oameni, dintre care 15 000 sosiţi din strǎinǎtate. Organizaţia statul islamic funcţioneazǎ ca o reţea clandestinǎ şi dispune, în oraşele pe care le controleazǎ, de tuneluri şi ascunzǎtori secrete. In cazul lichidǎrii unui şef este prevǎzutǎ preluarea funcţiei sale de un alt jihadist. Omul pe care occidentalii îl vîneazǎ acum cu asiduitate, capul organizaţiei, al-Baghdadi, se deplaseazǎ probabil doar în timpul nopţii cu vehicule puţine ca sǎ nu fie reperat. In ultimul timp s-a mai întîmplat ceva pe teren, dupǎ ce jihadiştii au pierdut oraşul Kobane: ei au pierdut de fapt o importantǎ bǎtǎlie psihologicǎ în sensul cǎ nu mai par invincibili.