Expoziţia universalǎ de la Milano deschide porţile unei vaste dezbateri pe tema hrǎnirii planetei

Oraşul Milano, al doilea ca mǎrime în Italia, sperǎ prin organizarea acestei expoziţii sǎ-şi relanseze economia şi sǎ redevinǎ o emblemǎ comercial, culturalǎ şi turisticǎ de primǎ mînǎ. Metropolǎ de talie "medie" numǎrînd 3 milioane de locuitori, Milano beneficiazǎ de o poziţie geograficǎ idealǎ în Europa aflîndu-se în mijlocul unei regiuni bogate.

Pînǎ pe 31 octombrie anul acesta Milano sperǎ sǎ atragǎ în pavilioanele expoziţiei Universale între 20 şi 25 de milioane de vizitatori. "A hrǎni planeta, energie pentru viaţǎ" – aceasta este, mai precis, tema actualei ediţii a manifestǎrii, conceputǎ ceva mai modest ca volum, dar ambiţioasǎ ca programare. Celebrul Circ al Soarelui va fi, de exemplu, la Milano pentru o serie de reprezentaţii, şi chiar şi Opera din Milano a prevǎzut un program special care se va deschide vineri întîi mai cu "Turandot" de Giaccomo Puccini.

In urmǎtoarele luni va avea loc un veritabil pelerinaj de înalţi responsabili politici la Milano. Preşedintele francez François Hollande, preşedintele rus Vladimir Putin, premierul spaniol Mariano Rajoy, secretarul general al Oragnizaţiei Naţiunilor Unite Ban Ki-moon sunt doar cîteva nume de pe lunga listǎ a oaspeţilor internaţionali importanţi.

Preţul unui bilet individual pentru vizitarea celor 80 de pavilioane, care mai de care mai interesante, este situat între 27 şi 39 de euro, iar organizatorii anunţau cu mîndrie cǎ în jur nouǎ milioane de bilete au fost deja vîndute. Italia sperǎ, în urma acestei manifestǎri, sǎ poatǎ încasa în jur de 10 miliarde de euro, dintre care 5 miliarde doar ca reţetǎ turisticǎ.

De notat cǎ Milano organizeazǎ pentru a doua oarǎ, în istoria sa, expoziţia universalǎ. Ultima datǎ oraşul a avut acest privilegiu în 1906. De data aceasta, însǎ, proiectul s-a concretizat în condiţii dificile: întîrzieri în ce priveşte şantierul, acuzaţii de corupţie, contestaţii formulate de diverse asociaţii, manifestaţii de protest.

O mişcare intitulatǎ "No Expo" s-a nǎscut chiar din 2007, anul cînd oraşul şi-a depus candidatura pentru organizarea acestei expoziţii universale. Contestatarii spun cǎ banii investiţi în operaţiune, douǎ miliarde cinci sute de milioane de euro, ar fi putut fi utilizaţi mai bine şi cǎ o parte dina ceste sume au ajuns în mîini necinstite. De altfel autoritǎţile milaneze şi italiene sunt mobilizate masiv în aceste zile pentru a asigura buna desfǎşurare a inaugurǎrii, în timp ce mişcarea "No Expo" a anunţat cinci zile de proteste şi manifestaţii.

Ironia sorţii, aceastǎ expoziţie universalǎ dedicatǎ alimentaţiei se deschide în timp ce mii de imigranţi flǎmînzi şi disperaţi traverseazǎ Mediterana pentru a eşua pe coastele italiene. Imagine a unui teribil decalaj care existǎ între emisfera nordicǎ şi cea sudicǎ a planetei, între ţǎrile industrializate şi cele extrem de sǎrace situate în special în Africa.

Expoziţia Universalǎ de la Milano îşi propune în orice caz ca în urmǎtoarele şase luni sǎ provoace o vastǎ dezbatere despre cum ar trebui hrǎnitǎ planeta în viitor, dat fiind cǎ la orizonul anului 2050 Terra va numǎra 9 miliarde de locuitori. Vast program, dacǎ ţinem cont cǎ în prezent 2 milioane de persoane nu sunt hrǎnite corect iar peste 800 de milioane suferǎ de foame.