Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Franţa: înfruntare dreapta-stînga pe marginea unei reforme şcolare

france-shooting-education_0.jpg

Ministrul învatamîntului, doamna Najat Vallaud-Belkacem
Sursa imaginii: 
Credit foto: rfi.fr

In Franţa se amplificǎ "bǎtǎlia şcolarǎ", ca sǎ citǎm o expresie utilizatǎ de cotidianul Le Monde. Este vorba de polemica izbucnitǎ în jurul unei reforme şcolare a care a polarizat clar spiritele, într-un fel de dezbatere ideologicǎ dar şi filozoficǎ de tip stînga-dreapta.

Mai precis, opoziţia de dreapta acuzǎ puterea socialistǎ cǎ vrea sǎ distrugǎ complet şcoala republicanǎ, în timp ce stînga acuzǎ dreapta cǎ s-a deconectat de la realitate.

Intr-o scrisoare deschisǎ adresatǎ preşedintelui francez şi publicatǎ în le Figaro, scriitorul şi academicianul Jean D’Ormesson o acuzǎ pe ministra învǎţǎmîntului, doamna Najat Vallaud-Belkacem, cǎ este un fel de Atila al educaţiei în Franţa. Reamintesc cǎ Atila a fost regele hunilor şi cǎ s-a ilustrat prin atacuri devastatoare. Tot în Le Figaro, filozoful Alain Finkielkraut o acuzǎ tot pe ministrǎ de demagogie, întrucît promite reuşita şcolarǎ a tuturor copiilor prin diminuarea fǎrǎ precedent a nivelului de exigenţe.

De partea sa, puterea socialistǎ acuzǎ opoziţia cǎ are o viziune elitistǎ asupra educaţiei. Iar cotidianul Liberation reaminteşte cǎ între anii 2002 şi 2012 calitatea învǎţǎmîtului s-a degradat deşi dreapta a fost la putere.

Ce se întîmplǎ de fapt în Franţa? Autoritǎţile constatǎ cǎ nivelul mediu de pregǎtire scade în raport cu cel din alte ţǎri, unde sistemele de predare sunt mai performante. De unde o reformǎ care vizeazǎ în primul rînd clasele cinci-opt.

La nivel de detalii, dreapta acuzǎ puterea cǎ vrea sǎ scoatǎ din programe limba greacǎ şi limba latinǎ, deci sǎ eclipsese bazele înţelegerii civilizaţiei europene. Primejdia a planat şi asupra claselor bilingve, francezǎ/germanǎ, ceea ce a stîrnit proteste chiar şi la Berlin.

Doamna Najat Vallaud-Belkacem considerǎ însǎ cǎ actualul sistem genereazǎ mari inegalitǎţi şcolare şi sociale, şi cǎ 140 000 de elevi pǎrǎsesc anual bǎncile şcolilor fǎrǎ nici o diplomǎ. In plus, spune ea, Consiliul Superior al Educaţiei i-a acceptat reforma cu 51 de voturi pentru şi 21 contra, deci nu are nici un motiv sǎ dea înapoi.

Bǎtǎlia şcolarǎ riscǎ sǎ ia însǎ şi mai mare amploare întrucît pe data de 19 mai principalele sindicate din învǎţǎmînt au lansat un apel la o grevǎ generalǎ şi la mari manifestaţii împotriva acestei reforme. Iar 231 de parlamentari ai opoziţei au semnat o petiţie cerînd abandonarea reformei.

Acest tip de bǎtǎlie în jurul învǎţǎmîntului nu este nou în Franţa, dezbaterea în jurul educaţiei rǎmîne prin tradiţie una extrem de acerbǎ. Tonul mi se pare însǎ, în actualul context, mai grav şi mai acuzator, pe un fond de pesimism identitar mai pronunţat, în raport cu toate celelalte polemici din ultimii 25 de ani.