Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Rusia şi Statele Unite: discuţii maraton, intenţii bune, sunt aşteptate rezultatele

kerry-lavrov.jpg

John Kerry si Serghei Lavrov
Image source: 
credit foto: france24

"Deschise şi productive", aşa calificǎ Washingtonul discuţiile purtate marţi 12 mai la Soci de şeful diplomaţiei americane John Kerry cu omologul sǎu rus Serghei Lavrov precum şi cu preşedintele rus Vladimir Putin. Observatorii considerǎ aceastǎ deplasare a lui John Kerry în Rusia drept un prim semn de destindere în relaţiile ruso-americane, tensionate în urma crizei ucrainene.

John Kerry a stat de vorbǎ timp de patru ore cu preşedintele Vladimir Putin şi apoi alte patru ore Serghei Lavrov. Un veritabil tur de forţǎ, dacǎ ne gîndim cǎ şi diplomaţii sunt oameni. Sigur, la prima vedere s-ar putea spune cǎ acest tip de discuţii, cu cît dureazǎ mai mult, cu atît sunt mai binevenite. In definitv este preferabil ca liderii celor mai mari puteri de pe planetǎ sǎ stea de vorbǎ în jurul unei mese decît sǎ se rǎsteascǎ unii la alţii, comandînd eventual atacuri şi ignorîndu-se reciproc. Pe de altǎ parte, însǎ, trebuie remarcat cǎ oamenii care au vederi comune se înţeleg mai repede şi pot trece în revistǎ subiectele esenţiale în numai o orǎ sau chiar mai puţin. Maratonul convorbirilor purtate la Soci pune deci în luminǎ mai degrabǎ cantitatea de subiecte discordante decît capacitatea celor douǎ ţǎri de a se apropia în jurul unei viziuni comune.

Prudente rǎmîn şi declaraţiile. Rusia se declarǎ gata sǎ coopereze constructiv cu Statele Unite dar refuzǎ orice tentativǎ de "diktat" sau de "constrîngere". America considerǎ cǎ Rusia se aflǎ în faţa unei "enorme ocazii" de rezolvare a conflictului din Ucraina şi îndeamnǎ Moscova sǎ acţioneze pentru menţinerea încetǎrii focului în estul ucrainean.

Pentru cǎ deocamdatǎ principalul indicator al unei evoluţii în sensul cel bun este încetarea focului, test pe care combatanţii nu l-au trecut din pǎcate cu bine. In fiecare zi continuǎ sǎ moarǎ cîţiva oameni şi de o parte şi de alta a liniei de front în estul Ucrainei, ceea ce, mai subliniazǎ Washington-ul, nu poate permite în nici un caz ridicarea sancţiunilor economice decretate împotriva Rusiei.

Occidentalii înţeleg deci sǎ menţinǎ presiunea asupra Rusiei, ceea ce s-a vǎzut şi în urma declaraţiilor fǎcute la reuniunea Alianţei Atlantice de la Antalya, din Turcia, reuniune organizatǎ la nivel de miniştri de externe. De notat prezenţa la discuţii şi a ministrului de externe ucrainean Pavlo Klimkine.

Pe ordinea de zi a acestei reuniuni eşalonatǎ pe douǎ zile a figurat şi Afganistanul, unde NATO menţine 12 500 de soldaţi. In viitor, însǎ, aceastǎ misiune va avea o dominantǎ "civilǎ", a declarat secretarul general al Alianţei, Jens Stoltenberg, ceea ce promite o vastǎ schimbare de strategie.

In acest moment diplomaţia Americanǎ pare parcǎ mai activǎ decît de obicei, pentru cǎ John Kerry, dupǎ ziua petrecutǎ la Soci şi escala fǎcutǎ la Antalya a plecat repede spre Washington unde are loc o reunune cu ţǎrile din regiunea Golfului. America încearcǎ sǎ-i convingǎ pe partenerii sǎi tradiţionali suniţi cǎ acordul care ar urma sǎ fie smnat cu Iranul pe marginea programului nuclear al Teheranului nu reprezintǎ nicidecum o modificare a alianţelor în regiune.

Preşedintele Barack Obama deplaseazǎ însǎ anumite linii de demarcaţie care suscitǎ nelinişte în lumea sunitǎ, dovadǎ cǎ la acest “summit” doar douǎ ţǎri din Golf sunt reprezentate la cel mai înalt nivel. O modalitate a suniţilor de a-i comunica lui Barack Obama îngrijorarea lor, chiar teama cǎ Iranului şiit i se pregǎteşte un nou rol în regiune, inacceptabil pentru monarhiile petroliere în frunte cu Arabia Sauditǎ.