Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


David Cameron şi viziunea unei Europe "à la carte"

Noul plan al Uniunii Europene legat de imigraţie, şi apelul lansat de preşedintele Comisiei Europene pentru mai multǎ solidaritate oferǎ Londrei o nouǎ ocazie de a se demarca de Bruxelles. David Cameron se îndepǎrteazǎ cu încǎ un pas de spiritul Uniunii Europene, ceea ce suscitǎ noi analize, cel puţin în Franţa, legate de perspectiva unei ieşiri a Marii Britanii din Uniunea Europeanǎ.

Marea casǎ europeanǎ şi-a pierdut în mod evident, de la izbucnirea crizei economice, forţa de atracţie, ceea ce nu înseamnǎ cǎ nu este asediatǎ din toate pǎrţile. Poate cǎ niciodatǎ acest edificiu nu a suportat presiuni mai mari, din interior şi din exterior, pe diverse motive. Unii continuǎ sǎ viseze încǎ la integrarea europeanǎ, precum Serbia, Macedonia şi Kosovo, ca sǎ nu mai vorbim de Ucraina şi de Turcia. Cel puţin un milion de africani considerǎ vechiul continent un El Dorado pe teritoriul cǎruia vor sǎ ajungǎ cu orice preţ şi asumîndu-şi riscul unor traversǎri dramatice dinspre Libia spre insulele italiene. Rusia ar dori sǎ şubrezeascǎ pe cît posibil aceastǎ casǎ comunǎ şi sprijinǎ toate forţele centrifuge din interiorul ei.

Alţi parteneri ai ei, precum Elveţia, Islanda, Norvegia sau Lichtenstein, profitǎ de oportunitǎţile oferite de piaţa comunǎ a Uniunii Europene evitînd cu grijǎ însǎ sfera de obligaţii a edificiului. Tǎri precum Grecia sau Ungaria sunt profund supǎrate pe regulile impuse de Bruxelles dar nu au alternativǎ pentru a se arunca în alte braţe geopoltice mai primitoare.

Marea Britanie este însǎ cazul cel mai straniu, de ţarǎ care ar dori retopirea întregului sistem de reguli europene în avantajul ei. Intr-un articol publicat în cotidianul Le Monde, analistul Arnaud Leparmentier considerǎ cǎ acesta este de fapt marele pericol cu britanicii. Nu atît o eventualǎ ieşire a lor din sistem, ci faptul cǎ revendicǎrile Londrei ar putea deschide o cutie a Pandorei. Ceea ce vor de fapt britanicii,  mai spune analistul francez, este renegocierea apartenenţei lor la casa europeanǎ astfel încît sǎ poatǎ profita de oportunitǎţi şi sǎ refuze fǎrǎ a fi blamaţi ceea ce ar deveni împovǎrǎtor. Altfel spus: drepturi da, obligaţii nu. Ori, dacǎ aceastǎ uşǎ i se va deschide Marii Britanii, şi alte ţǎri, precum Turcia, Elveţia sau Norvegia vor dori acelaşi lucru.

Marele pericol pentru Uniunea Europeanǎ ar fi deci acela de a deveni într-o zi un fel de casǎ de binefacere cu autoservire numai pentru unii, ceea ce ar crea o reacţie de gelozie în lanţ pînǎ la dezmembrarea totalǎ a edificiului.