Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Franţa alǎturi de ţǎrile care contestǎ planul de cote obligatorii al Bruxelles-ului pentru primirea fluxului de refugiaţi

000_par8163346_0.jpg

Europa confruntata cu imigratia ilegala în Mediterana
Image source: 
credit foto: rfi.fr

Franţa se alǎturǎ grupului de ţǎri care, în cadrul Uniunii Europene, refuzǎ propunerile Bruxelles-ului de instituire a unor "cote" obligatorii pentru repartizarea impigranţilor ilegali. Marea Britanie a fost prima ţarǎ care s-a opus şi a criticat vehement acest plan care ar urma sǎ fie supus aprobǎrii pe 30 iunie.

Propus de Comisia Europeanǎ sub presiunea situaţiei dramatice din Mediterana, unde se vorbeşte despre o crizǎ a imigraţiei, planul ar urma sǎ mai fie discutat de miniştrii de interne ai Uniunii Europene pe 15 iunie la Luxemburg şi aprobat de şefii de stat şi de guvern europeni pe 30 iunie. El este departe însǎ de a trezi consens şi entuziasm. Marea Britanie, Ungaria, Polonia Cehia şi Slovacia l-au criticat, iar acestui grup i se asociazǎ acum şi Franţa.

Aflat sîmbǎtǎ într-o deplasare "pe teren" la frontiera cu Italia, unde în ultimile zile au fost arestaţi peste o mie de imigranţi clandestini, ministrul francez de interne Manuel Valls s-a pronunţat în mod categoric împotriva instituirii unor cote de imigranţi pentru fiecare ţarǎ europeanǎ în parte, în funcţie de diverse criterii printre care gradul ei de prosperitate economicǎ. Franţa a fǎcut deja un efort substanţial în aceastǎ privinţǎ şi a primit, din 2012 încoace, 5000 de refugiaţi sirieni şi 4500 de irakieni, a precizat Manuel Valls. Tot el a mai subliniat cǎ Franţa, Italia, Germania, Marea Britanie şi Suedia au primit, doar ele singure, 75 la sutǎ din totalitatea cererilor de azil formulate în Europa.

Trebuie spus cǎ subiectul legat de imigraţie este unul extrem de sensibil în  Franţa, într-un context cînd extrema dreaptǎ cîştigǎ teren şi este bine plasatǎ la nivelul intenţiilor de vot în perspectia alegerilor prezidenţiale din 2017. Conform propunerilor Bruxelles-ului, Franţa ar trebui sǎ primeascǎ pe teritoriul ei 2375 de refugiaţi, de trei ori mai mult decît s-a oferit deja Parisul sǎ gǎzduiascǎ dupǎ tragediile de la sfîrşitul lunii aprilie, cînd sute de imigranţi clandestini s-au înecat în Mediterana.

Marea Britanie considerǎ cǎ imigranţii care încearcǎ traversarea ar trebui pur şi simplu trimişi înapoi, altfel fluxul nu se va opri niciodatǎ. Potrivit experţilor, Europa riscǎ sǎ fie confruntatǎ în perioada imediat urmǎtoare cu cel puţin 500 000 de candidaţi la azil care tranziteazǎ în special prin Libia, ţarǎ în care structurile statale sunt ca şi inexistente. Cînd au contribuit activ la rǎsturnarea lui Gaddhafi, în urmǎ cu trei ani, nici Franţa şi nici Marea Britanie nu au mǎsurat unele consecinţe printre care explozia fluxului migratoriu, cu care se confruntǎ acum.