Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Franţa: zi de mobilizare naţionalǎ împotriva unei reforme a programelor şcolare

2013-11-14t161135z_327363584_pm1e9be1b8b01_rtrmadp_3_france_0.jpg

Mobilizare împotriva unei reforme legata de ritmul scolar în Franta
Image source: 
credit foto: rfi.fr

In Franţa executivul este confruntat cu o grevǎ a personalului din învǎţǎmînt pe fondul unor serioase critici aduse unei reforme a programelor şcolare. Potrivit agenţiilor de presǎ, 80 la sutǎ dintre cadrele didactice sprijinǎ greva, ceea ce înseamnǎ un electorat pierdut pentru François Hollande în perspectiva prezidenţialelor din 2017. Dezbaterea din Franţa pe tema programelor şcolare pentru şcolile generale pune însǎ în luminǎ şi un puternic clivaj stînga / dreapta.

In ciuda faptului cǎ este sprijinitǎ de executiv în contextul acestei reforme, tînǎra ministrǎ a învǎţǎmîntului, Najat Vallaud Belkacem, se aflǎ în faţa unui test decisiv atît pentru ideile sale cît şi pentru viitorul carierei sale. Doamna Najat Vallaud Belkacem, în vîrstǎ de 37 de ani, avînd origini franco-marocane, a urcat extrem de repede în ierarhia socialistǎ, afirmîndu-se întîi în funcţia de purtǎtor de cuvînt al guvernului. Din august anul trecut ea a preluat ministerul învǎţǎmîntului ceea ce a însemnat de fapt asumarea unui rol mult mai expus criticilor.

Reforma sa a fost lansatǎ cu o constelaţie de intenţii bune în jur. Sistemul şcolar francez a devenit, dupǎ cum constatǎ specialiştii, prea puţin performat. Potrivit unui clasament realizat de Organizaţia de Dezvoltare şi Cooperare Economicǎ, Franţa se aflǎ în poziţia 25 în ce priveşte competenţele elevilor la discipline precum lectura, matematica şi ştiinţele. In jur de 150 000 de elevi ies în fiecare an din şcoalǎ fǎrǎ nici o diplomǎ. Dintre aceşti elevi aflaţi în situaţie de eşec şcolar 5 la sutǎ provin din familii de cadre si 32 la sutǎ din familii de muncitori. 

Scoala republicanǎ a încetat sǎ mai fie o şansǎ pentru toţi, cum se întîmpla în anii 50. De fapt, reuşita este din ce în ce mai mult legatǎ de situaţia socialǎ, financiarǎ şi profesionalǎ a pǎrinţilor şi de motivaţia acestora în a-şi sprijini copiii în parcursul şcolar.

Ministra învǎţǎmîntului a conceput, în consecinţǎ, o reformǎ destinatǎ sǎ sporeascǎ egalitatea de şanse: mai puţinǎ latinǎ şi greacǎ, suprimarea claselor bilingve în care se înscriau copiii de la vîrsta de 11 ani şi introducerea a douǎ limbi strǎine de la vîrsta de 12 ani pentru toatǎ lumea, mai multǎ libertate pentru profesori în alegerea unor module opţionale, promovarea unui spirit de interdisciplinaritate, şi aşa mai departe.

Mǎsuri care nu par sǎ-i fi convins pe majoritatea francezilor întrucît, potrivit sondajelior, 61 la sutǎ dintre ei se opun reformei. Iar 230 de parlamentari şi 20 000 de cetǎţeni francezi au semnat o petiţie în care cer retragerea reformei. În plus, reforma nu este criticatǎ numai în rîndurile dreptei ci şi în rîndurile stîngii.

Dreapta a avut cuvinte extrem de dure pentru aceastǎ reformǎ. Numeroase personalitǎţi politice dar şi intelectuali francezi au denunţat o "nivelare" a elevilor prin mediocritate. Abandonarea claselor bilingve, cu predare în francezǎ şi germanǎ, a fost consideratǎ ca fiind o eroare monumentalǎ, cînd se ştie cîte eforturi au fǎcut Franţa şi Germania dupǎ al doilea rǎzboi mondial pentru a se reconcilia, ca sǎ nu mai spunem cǎ tot ele şi-au asumat şi rolul de locomotive ale construcţiei europene. Renunţarea la limbile "moarte", greaca şi latina, a trezit o reacţie de dezaprobare visceralǎ printre oamenii de culturǎ, care reproşeazǎ guvernului cǎ doreşte pur şi simplu sǎ şeargǎ memoria identitǎţii europene.

Aproape incredibil, dar chiar şi un radical de stînga precum Jean-Luc Mélenchon vede în nou programǎ şcolarǎ o încercare de "dezmembrare a şcolii republicane". Intrucît fiecare şcoalǎ va avea libertatea de a-şi organiza orarele şi de a-şi alege modulele existente în programǎ, s-a terminat cu principiul tratamentului egal pentru toţi elevii, spune Jean-Luc Mélenchon într-un comunicat, iar Partidul de Stînga pe care îl conduce sprijinǎ greva.

Si mai surprinzǎtor este faptul cǎ reforma este respinsǎ de 58 la sutǎ dintre francezii consideraţi ca avînd venituri ridicate, şi de 67 la sutǎ dintre francezii avînd venituri modeste. Ceea ce înseamnǎ cǎ exact cei care ar fi trebui sǎ o aplaude se tem de ea.

Premierul Manuel Valls, presa de stînga precum şi alţi lideri socialişti încearcǎ acum sǎ explice mai bine în ce constǎ reforma, considerînd cǎ efortul "pedagogic" pentru promovarea ei nu a fost suficient. Aceastǎ tentativǎ de explicare vine însǎ cam tîrziu dat fiind cǎ la Paris şi în alte 50 de oraşe au rǎsunat masiv vocile celor care cer retragerea necondiţionatǎ a reformei.