Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


China îşi extinde rolul de bancher mondial

190515-keqiang-roussef-m.jpg

premierul chinz Li Keqiang si presendinta Braziliei Dilma Roussef
Image source: 
credit foto: france24

China continuǎ sǎ se afirme ca un "bancher mondial" şi a anunţat investiţii de 53 de miliarde de dolari în Brazilia. Primul ministru chinez Li Keqiang se aflǎ în prezent într-un turneu în ţǎri care altǎ datǎ fǎceau parte din zona de influenţǎ americanǎ.

Brazilia, Columbia, Peru  şi Chile sunt, mai precis, etapele acestui periplu în cursul cǎruia liderul chinez semneazǎ contracte şi pre-contracte, examineazǎ oportunitǎţi şi promite investiţii. Brazilia, care este mai degrabǎ un subcontinent decît o ţarǎ, l-a primit cu braţele deschise pe premierul chinez cu atît mai mult cu cît investiţiile anunţate de China vizeazǎ sectorul brazilian cel mai slab dezvoltat, cel al infrastructurilor.

In 2009 China a devenit primul partener comercial al Braziliei, detronînd de pe acest podium Statele Unite. In 2013 schimburile totale dintre China şi Brazilia s-au ridicat la 83 de miliarde de dolari. Brazilia este a şaptea economie a lumii, din pǎcate aflatǎ acum în recesiune.

In Columbia, vizita lui Li Keqiang este o premierǎ absolutǎ. Este pentru prima datǎ de fapt cǎ un prim ministru chinez se deplaseazǎ în aceastǎ ţarǎ. Schimburile dintre China şi Columbia s-au multiplicat de 15 ori în ultimii zece ani, ajungînd anul trecut la 17 miliarde de dolari. Iar China promite sǎ facǎ un efort şi mai mare în vederea reconstrucţiei în Columbia dacǎ procesul de pace angajat de autoritǎţile de la Bogota cu guerilla maoistǎ continuǎ.

China are un proiect efectiv faraonic în America de Sud, mai precis construirea unui culoar feroviar şi maritim de la est la vest, de la Atlantic la Pacific, care sǎ travesreze deci Brazilia pînǎ în Peru, trecînd prin vastul bazin al Amazonului.

Observatorii constatǎ cǎ în prezent chinezii preiau rolul de investitori avut pînǎ acum de americani şi de Fondul Monetar Internaţional pe continentul sud-american şi în Caraibe. Pînǎ acum se spunea cǎ aceastǎ zonǎ era "curtea din spate" a Statelor Unite, dar acum ea devine, scriu comentatorii avizaţi, "grǎdina Chinei" în America latinǎ.

Si aceasta într-un moment cînd Washington-ul are probleme cu concretizarea a douǎ proiecte ambiţioase: de semnare a unui vast acord de liber-schimb cu Uniunea Europeanǎ, precum şi a unui alt acord cu ţǎrile asiatice dar fǎrǎ China.

Intre cei doi giganţi, Statele Unite, prima economie mondialǎ, şi China, a doua economie mondialǎ, se desfǎşoarǎ de fapt o competiţie strînsǎ, fiecare încercînd sǎ-şi punǎ amprenta personalǎ asupra gloablizǎrii economice. Preşedintele Barack Obama a sintetizat astfel miza acestei competiţii "dacǎ nu vom scrie noi regulile viitorului model economic planetar, o vor scrie chinezii". Pentru moment nu este clar cine va fi efectiv cel care va redacta aceste reguli, mai ales cǎ în Statele Unite unele cercuri economice încep sǎ-şi piardǎ încrederea, sau optimismul, în privinţa oportunitǎţilor aduse de globalizare. China însǎ rǎmîne optimistǎ şi activǎ şi este oricînd gata sǎ dicteze ea aceste reguli, cu caractere chineze evident.