Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Statele Unite: lungul drum între Patriot Act şi Freedom Act

2013-08-16t161759z_1942435382_gm1e9661tls01_rtrmadp_3_usa-security-snowden-nsa_0.jpg

Sediul NSA à Fort Meade, Maryland.
Image source: 
credit foto: rfi.fr

In Statele Unite, pentru prima datǎ de la atentatele de pe 11 septembrie 2001, este adoptatǎ o nouǎ legislaţie prin care sunt reduse atribuţiile Agenţiei Naţionale de Securitate în materie de supraveghere a populaţiei şi de colectare a datelor telefonice. Preşedintele Barack Obama declarǎ cǎ noua lege protejeazǎ mai bine libertǎţile civile fǎrǎ sǎ afecteze securitatea naţionalǎ.

Ar trebui ca americanii sǎ-i mulţumeascǎ pentru aceastǎ nouǎ legislaţie lui Edward Snowden, omul care revelat în 2013 giganticul mecanism prin care Statele Unite supravegheazǎ de fapt pe toatǎ lumea. Dacǎ dupǎ atentatele din septembrie 2001 americanii au acceptat ideea cǎ mai multǎ securitate înseamnǎ mai puţinǎ libertate individualǎ, şi au aprobat faimosul Patriot Act, între timp viziunea opiniei publice în aceastǎ privinţǎ a evoluat. Bǎtǎlia în jurul noului proiect de lege numit USA Freedom Act a fost însǎ spectaculoasǎ, şi reprezintǎ o mare victorie personalǎ a lui Barack Obama. Senatul american a adoptat noile dispozitive cu 67 de voturi pentru şi 32 împotrivǎ, ceea ce reprezintǎ un mic seism politic intern în rîndurile Partidului Republican. Mai precis, 23 de senatori republicani au votat de fapt alǎturi de democraţi pentru a limita puterile statului în materie de colectare de informaţii confidenţiale private.

Dupǎ cum aratǎ un editorialist în cotidianul Le Monde, o anumitǎ "dinamicǎ" s-a inversat în Statele Unite iar unii apǎrǎtori ai drepturilor omului vǎd în acest USA Freedom Act un "moment istoric" sau cel puţin o nouǎ etapǎ importantǎ. El pune capǎt culegerii masive de informaţii, în mod automat şi în absenţa oricǎror criterii.

De notat totuşi cǎ modificǎrile sunt limitate în sensul cǎ America va putea sǎ colecteze în continuare date personale, precum facturile detaliate ale convorbirilor telefonice sau schimburile de mesaje electronice. Dar stocarea acestor gigantice cantitǎţi de informaţii va fi asiguratǎ de companii private şi nu de Agenţia Naţionalǎ de Securitate. Noua lege mai constituie un progres în materie de transparenţǎ a operaţiunilor, în primul rînd pentru companiile de telecomunicaţii care vor putea sǎ fie mai "comunicative" în privinţa cererilor primite de la serviciile de informaţii. De notat însǎ cǎ noul dispozitiv nu schimbǎ nimic în ce priveşte colectarea de informaţii din strǎinǎtate, o atitudine care a provocat deja tensiuni între Statele Unite şi unii dintre aliaţii lor. In ultimii doi ani în special Germania are multe reproşuri de fǎcut Americii în materie de tehnici şi metode de supraveghere.

Ar mai fi de semnalat la acest capitol faptul cǎ în Franţa legislaţia pare sǎ evolueze oarecum în sens invers faţǎ de Statele Unite, în materie de supraveghere şi culegere de informaţii. Dacǎ americanii doresc acum o marjǎ mai mare pentru viaţa lor privatǎ, francezii sunt în faza în care, pe fondul creşterii ameninţǎrii teroriste, sunt dispuşi sǎ renunţe la unele libertǎţi pentru mai multǎ securitate. In aceeaşi zi în care Senatul american a adoptat acest Freedom Act, Senatul francez a început examinarea unui nou proiect de lege în materie de supraveghere şi informaţii destinat sǎ faciliteze lupta împotriva terorismului.