Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Convergenţe UE - America latinǎ

270113-06-01-a.jpg

Imagine de la un precendent summit UE - America latina
Image source: 
credit foto: rfi.fr

O nouǎ reuniune la vîrf Uniunea Europeanǎ – America latinǎ are loc la Bruxelles, întîlnirea fiind eşalonatǎ pe douǎ zile, miercuri 10 iunie şi joi 11 iunie. Liderii din 61 de ţǎri discutǎ despre relaţiile bilaterale dar şi despre numeroase dosare internaţionale, începînd cu apropierea dintre Cuba şi Statele Unite şi terminînd cu procesul de pace din Columbia. Un punct important pe agenda discuţiilor este şi Conferinţa din decembrie de la Paris pe tema schimbǎrilor climatice.

Cele 28 de ţǎri membre ale Uniunii Europene pe de o parte şi cele 33 de ţǎri din America latinǎ şi din Caraibe pe de altǎ parte: iatǎ un forum politic care are de ce sǎ impresioneze pentru cǎ el este reprezentativ pentru un miliard patru sute de milioane de locuitori ai planetei. Iar cele 61 de ţǎri mai înseamnǎ o treime din membrii Organizaţiei Naţiunilor Unite. In mod normal, deciziile care se iau într-un astfel de context ar trebui sǎ aibǎ o rezonanţǎ pe întreaga planetǎ. In realitate însǎ, Comunitatea Statelor latino-americane şi din Caraibe este destul de divizatǎ. Cuba şi Venezuela nu sunt reprezentate la cel mai înalt nivel  la Bruxelles. Intre Mexic şi Brazilia existǎ o veche rivalitate regionalǎ, ca doi giganţi ce sunt, deşi mai nou o vizitǎ fǎcutǎ de preşedinta brazilianǎ Dilma Rousseff la invitaţia omologului ei mexican a mai atenuat disensiunile. In interiorul Americii latine, mai multe tentative de integrare regionalǎ întîrzie sǎ dea roade. Este cazul cu aşa numitul grup MERCOSUR, o uniune vamalǎ din care fac parte mai multe ţǎri printre care Brazilia, Uruguay şi Paraguay. Un alt grup de ţǎri a încercat sǎ formeze o Alianţǎ a Pacificului, ele fiind Mexic, Columbia, Peru şi Chile.

Cum multǎ vreme toatǎ America latinǎ a fost dominatǎ economic de Statele Unite, au existat şi tentative internaţionale de redistribuire a cǎrţilor de joc. Brazilia, de exemplu, a încercat sǎ formeze împreunǎ cu Rusia, India, Africa de Sud si China aşa numitul grup BRICS. De mai multe ori aceste ţǎri s-au întîlnit la nivel înalt crezînd cǎ vor putea influenţa împreunǎ destinul planetei, dar nu s-au ales, dupǎ cum spune un comentator în Le Monde, decît cu frumoase fotografii de grup.

Liderii europenii sperǎ însǎ cǎ întîlnirile periodice cu omologii lor latino-americani vor da mai mult decît cîteva frumoase imagini. Uniunea Europeanǎ este primul investitor strǎin în America de Sud şi în Caraibe şi contribuie mult la dezvoltarea acestor zone ale lumii. Liderii europeni doresc sǎ identifice noi domenii de cooperare şi sǎ constituie, împreunǎ cu latino-americanii, un fel de front comun în faţa expansiunii economice chineze. Ambele spaţii, cel european şi cel latino-american, mai sunt confruntate cu aceleaşi probleme, noi şi uneori dificile, ale globalizǎrii, de unde dorinţa comunǎ de a dezbate pe acest subiect.

Sefa diplomaţiei europene, doamna Federica Mogherini, declarǎ în contextul acestui "summit" cǎ participanţii afişeazǎ mai multe convergenţe de vederi decît divergenţe, ceea ce iarǎşi este un lucru important. Cu o nuanţǎ, însǎ, precizatǎ tot de Le Monde: subiectele legate de drepturile omului nu figureazǎ pe ordinea de zi a celor douǎ zile de întîlniri.