Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Franţa ignoră comemorările a 200 de ani de la bătălia de la Waterloo

waterloo.jpg

Reconstituirea bàtàliei de la Waterloo
Reconstituirea bàtàliei de la Waterloo

Se împlinesc astăzi 200 de ani de celebra bătălie de la Waterloo, pierdută de Napoléon pe 18 iunie 1815 şi care avea să ducă la abdicarea Impăratului francez câteva zile mai târziu. La Waterloo, în apropierea capitalei belgiene Bruxelles – regiune care era anexată acum două secole Franţei - s-a dat startul unor ceremonii ce vor dura patru zile. De ce în Franţa şi mai ales de ce liderii francezi nu celebrează deloc acest eveniment?

« Nici gând pentru executivul de la Paris de a celebra o înfrângere franceză ». Aşa rezumă ziarul Le Monde umoarea oficialilor francezi. Astfel, cu toate că preşedintele François Hollande este dispus oricând ca să celebreze sau să comemoreze un eveniment, de această dată Franţa nu este reprezentată la ceremoniile de la Waterloo decât de ambasadorul francez de la Bruxelles. « E un non-subiect pentru noi, avem alte treburi de făcut decât să-l deplasăm pe preşedinte sau pe primul ministru pe un câmp de luptă » spune dealtfel un diplomat citat de acelaşi ziar de seară. « Istoria  este în spatele nostru şi apoi nu e ca o victorie » a explicat de partea sa Jean-Yves Le Drian, ministrul francez al Apărării. In fine, premierul Manuel Valls a ironizat pe această temă exclamând un “Să evităm Waterloo!”

Două secole după înfrângerea lui Napoléon în faţa trupelor aliate britanice, prusiene şi belgo-olandeze, o serie de europeni se regăsesc pe istoricul câmp al bătăliei. Mai puţin deci francezii şi germanii care preferă să se abţină. O absenţă care a provocat evident comentarii privind mai ales raportul ambiguu pe care-l întreţin francezii cu istoria napoleoniană, cu imaginea pe care o păstrează despre Napoléon. Cu toate că a rămas foarte popular aici – ca dealtfel şi în Marea Britanie unde se pare că este mai popular chiar decât ducele de Wellington, cel care l-a înfrânt pe Napoléon – Impăratul francez păstrează o imagine mult mai sumbră decât în alte ţări europene. E adevărat că pentru Franţa această înfrângere este dintre cele mai simbolice, în plus contra restului Europei. Apoi acest eşec avea să pună capàt unei perioade faste pentru Franţa, lua oarecum sfârşit epoca mare colonială iar câteva zile mai târziu Impăratul Napoléon era constrâns să abdice şi pleca escortat de englezi în exil pe insula Sfânta Elena de unde nu mai avea să se întoarcă vreodată.

Absenţa oficialilor francezi de la Waterloo – cum s-a întâmplat dealtfel şi la comemorarea bătăliei de la Austerlitz – nu e doar un gest din partea unui preşedinte socialist. Reţinerea este împărtăşità de ambele tabere politice din Franţa, atât de dreapta cât şi de stânga. Dacă Napoleon a devenit aşadar greu frecventabil pentru un om politic francez, el este extrem de apreciat de presa franceză. Emisiuni de radio şi televiziune, numere speciale comemorative în chioşcurile de ziare, toate redacţiile au contribuit la mediatizarea evenimentului. « Waterloo a beneficiat de o punere în scenă şi de o producţie narativă excepţionale » spune istorilul Patrice Gueniffey în paginile lui Le Monde, ziar de seară care publică şi el 8 pagini speciale despre bătălia pierdută de Napoléon. Christophe Barbier, directoruil revistei L’Express, este de partea sa foarte sever şi dă dreptate oficialilor francezi că nu merg la Waterloo. « A trimite un ambasador e déjà o compromitere, a trimite un ministru ar fi fost o ruşine. Interesul acestei comemorări nu este decât de a pune Europa de o parte şi Franţa de cealaltă. Waterloo 2015 nu este decât o manifestaţie publicitară a monarhiei, fie ea şi parlamentară, contra Republicii. Franţa are deci dreptate să ignore evenimentul şi să murmure un diplomatic « merde » la adresa celor care serbează bătălia » mai spune editorialistul de la L’Express.

 
De ce Franţa ignoră comemorările a 200 de ani de la bătălia de la Waterloo?