Special Paris

Intre Sibiu şi Rǎşinari sunt doar în jur de 10 kilometri iar drumul strǎbate o frumoasǎ pǎdure numitǎ Dumbrava. Satul impresioneazǎ imediat printr-un fel de autenticitate conservatǎ s-ar pǎrea fǎrǎ efort. In momentul cînd am ajus eu în sat, pe la ora prînzului, o mulţime de copii tocmai ieşeau de la serbarea şcolarǎ, cu cǎrţi sub braţ şi coroniţe pe cap. Casa în care s-a nǎscut Cioran este uşor de gǎsit, s-ar spune cǎ toate drumurile duc la ea… Pe faţada casei vizitatorul descoperǎ o placǎ indicînd anul în care s-a nǎscut filozoful precum şi anul morţii. Casa nu se viziteazǎ însǎ, dar poate cǎ Emil Cioran însuşi nu şi-ar fi dorit o casǎ memorialǎ la Rǎşinari, satul pe care l-a considerat un adevǎrat paradis. "De ce-am pǎrǎsit eu oare Coasta Boacii?" exclamǎ de multe ori filozoful în notele sale, nostalgic dupǎ dealul împǎdurit care i-a fascinat copilǎria.

Am pornit în cǎutarea lui Cioran dînd bineţe oamenilor de pe uliţe şi întrebîndu-i dacǎ satul îşi mai aminteşte şi mai ales dacǎ îl mai iubeşte, ca pe un fiu al sǎu, pe Cioran.