Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Parisul s-a lansat oficial în cursa pentru gǎzduirea Jocurilor Olimpice din 2024

000_par8097042_0.jpg

Doamna Anne Hidalgo, primarul Parisului, anuntînd candidatura capitalei franceze pentru J02024
Image source: 
credit foto: rfi.fr

Parisul şi-a depus marţi 23 iunie în mod oficial candidatura în vederea gǎzduirii Jocurilor Olimpice din 2024. Capitala Franţei are ca "rivali" oraşele Hamburg, Roma, Budapesta şi Boston. Decizia finalǎ va fi luatǎ la Lima peste doi ani. Intre timp, toţi candidaţii vor încerca sǎ convingǎ Comitetul Olimpic cǎ au cele mai mari atuuri, o operaţiune de "lobby" care conteazǎ foarte mult în luarea acestui gen de decizie.

Franţa este încǎ traumatizatǎ dupǎ ratǎrile succesive din ultimile douǎ decenii în materie de organizare a Jocurilor Olimpice. Parisul şi-a depus candidatura în acest sens pentru jocurile din 1992, pentru cele din 2008 şi pentru cele din 2012. Ultima ratare a fost cea mai usturǎtoare, întrucît Parisul era dat favorit. Dar… s-ar pǎrea cǎ Franţa, şi mai ales preşedintele Jacques Chirac, n-au ştiut sǎ facǎ destul "lobby", sau destul "lobbying", pentru cǎ iatǎ, aceşti termeni englezi sunt imposibil de evitat şi i-a adoptat atît franceza cît şi româna. A încerca sǎ influenţezi o sferǎ decizionalǎ, deci a face "lobbying", presupune multǎ abilitate, chiar imaginaţie, ca sǎ nu mai spunem cǎ sunt necesare şi ceva investiţii bǎneşti.

Despre preşedintele Jacques Chirac se spune cǎ ar fi ratat Jocurile Olimpice din 2012 din cauza unei… glume. Aflat la un moment dat, în 2005, la o reuniune a grupului G8 în Scoţia, preşedintele de atunci al Franţei ar fi avut cuvinte ironice pentru bucǎtǎria britanicǎ. Fiind în compania lui Vladimir Putin şi a lui Gerhard Schroder, Jacques Chirac ar fi spus: "Nu puteţi sǎ aveţi încredere într-un popor care gǎteşte atît de prost. Dupǎ Finlanda, Marea Britanie este ţara care propune cea mai proastǎ bucǎtǎrie din lume". Cuvinte care au ajuns la urechile premierului britanic de atunci, Tony Blair, dar mai ales ale soţiei sale. Aceasta i-a fǎcut un reproş public lui Jacques Chirac în legǎturǎ cu reflecţiile sale neavenite chiar în momentul cînd, la Singapur, se lua decizia în legǎturǎ cu candidaturile pentru Jocurile Olimpice din 2012. Iatǎ, rezumatǎ, o poveste care circulǎ în culise. Nu ştim cît de adevǎratǎ este, dar toatǎ lumea ştie cǎ la acea orǎ Tony Blair a fost un "lobbist" mai bun decît Jacques Chirac.

Parisul reintrǎ deci în cursǎ, acum cu ceva mai multǎ experienţǎ în acest domeniu, unde transparenţa lasǎ încǎ de dorit, dar are şi atuuri serioase legate de infrastructurile sale urbane. Oraşul Luminilor nu  a mai organizat jocuri olimpice de varǎ din 1924, iar acum, dupǎ o sutǎ de ani, avanseazǎ un dosar convingǎtor.

Convingǎtor în primul rînd la nivelul bugetului. Parisul nu promite jocuri "faraonice" aşa cum a fost cazul cu China sau, mai recent, cu Rusia care a organizat Jocurile Olimpice de iarnǎ la Soci. Un buget raţional şi cumpǎtat, de patru miliarde douǎ sute de milioane de euro, la care ar urma sǎ se adauge douǎ miliarde de euro oferite de Comitetul Internaţional Olimpic. De notat cǎ şi instituţia olimpicǎ a învǎţat din greşelile trecutului şi nu mai vrea sǎ repete, de exemplu, ceea ce s-a întîmplat la Atena în 2004, cînd jocurile au costat 13 miliarde de euro iar statul grec a rǎmas cu datorii gigantice. Ca sǎ nu mai spunem cǎ o bunǎ parte din instalaţiile sportive construite atunci de greci sunt astǎzi abandonate şi nǎpǎdite de bǎlǎrii. Parisul promite cǎ tot ceea ce va construi pentru Jocurile Olimpice din 2024 va fi apoi integrat în circuitul public, se laudǎ cu stadionul de 80 000 de locuri de la Saint-Denis, precum şi cu planul de creare a "marelui Paris" care prevede extinderea unor linii de metrou.

In acest context candidatura oraşului Budapesta apare ca fiind aceea a unui "outsider", dar capitala Ungariei are, şi ea, şansele ei. Ungaria nu a organizat niciodatǎ Jocurile Olimpice de varǎ, iar unica sa candidaturǎ în acest sens a fost în 1960. De notat cǎ niciodatǎ ţǎrile din estul Europei în general nu au gǎzduit aceastǎ mare manifestare sportivǎ planetarǎ, cu excepţia Moscovei, în 1980. Nu este exclus deci ca responsabilii Comitetului Olimpic Internaţional sǎ-şi spunǎ: "este momentul, dupǎ Asia şi Europa Occidentalǎ sǎ atragem atenţia şi asupra Europei de est". Cu atît mai mult cu cît, deşi este o ţarǎ numǎrînd doar zece milioane de locuitori, Ungaria are un palmares sportiv de invidiat.

Pe ansamblul planetei Sport, Ungaria ocupǎ locul 8 în materie de medalii olimpice acumulate, mai precis ea afişeazǎ o panoplie de 168 de medalii de aur, 148 de medalii de argint şi 170 de medalii de bronz." In plus, în anii urmǎtori Budapesta va gǎzdui douǎ manifestǎri sportive internaţionale importante: Mondialele de nataţie în 2017, precum şi meciuri ale Campionatului european de fotbal în 2020. Tot atîtea ocazii deci pentru a demonstra cǎ ştie sǎ gestioneze o mare manifestare sportivǎ.