Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Dezbatere Franţa: 70 de ani, limita de vîrstǎ pentru a candida la un mandat?

50360949_0.jpg

François Mitterrand ales, în 1988, pentru a doua oara presedinte al Frantei la vîrsta de 72 de ani
Image source: 
credit foto: rfi.fr

In Franţa a provocat o vie dezbatere propunerea ca dupǎ vîrsta de 70 de ani sǎ nu mai poatǎ fi acceptate candidaturi în vederea obţinerii unui mandat politic. Propunerea figureazǎ în contextul unui raport destinat sǎ promoveze participarea tinerilor în sfera politicǎ şi a deciziei.

Un vechi proverb spune "cine nu are bǎtrîni sǎ-şi cumpere". Nimeni nu neagǎ deci faptul cǎ înţelepciunea bǎtrînilor este necesarǎ societǎţii. In Franţa, însǎ, unii se întreabǎ dacǎ este normal ca 227 de senatori sǎ aibǎ peste 60 de ani… Cel mai vîrstnic membru al Senatului, Paul Vergès, are 90 de ani. Iar cel mai vîrstnic deputat, François Scellier, are venerabila vîrstǎ de 79 de ani.

Raportul care provoacǎ în prezent vii reacţii în Franţa se intituleazǎ "Recunoaşterea, valorizarea şi încurajarea angajamentului politic al tinerilor". Iar unul din experţii care l-au redactat a declarat urmǎtoarele pentru Agenţia France Presse: "O naţiune care nu are încredere în tineri este o naţiune care nu are încredere în, viitor".

Problema este deci cum sǎ li se facǎ mai mult loc tinerilor pentru ocuparea unor mandate la nivel local, departamental sau central… Sigur, dacǎ nimeni nu ar mai avea dreptul sǎ se prezinte la vreun scrutin electoral în calitate de candidat dupǎ vîrsta de 70 de ani, s-ar elibera nişte locuri. Existǎ însǎ voci în Franţa care denunţǎ ideea ca fiind anti-democraticǎ. Sau, mai rǎu, ca fiind o expresie a stigmatizǎrii persoanelor în vîrstǎ (ca sǎ nu spunem bǎtrîne). In discuţiile care au loc în prezent unii subliniazǎ cǎ Churchill şi Charles de Gaulle n-ar fi fost niciodatǎ în mǎsurǎ sǎ ia unele decizii importante pentru ţara lor şi pentru Europa dacǎ principiul evocat mai sus li s-ar fi aplicat. Cînd socialistul François Mitterrand a fost ales pentru a doua oarǎ preşedinte avea deja 72 de ani. Iar astǎzi, unul din liderii dreptei, Alain Juppé, trecut şi el de 70 de ani, ar trebui pur şi simplu sǎ se retragǎ din politicǎ, dar el şi-a anunţat intenţia de a candida la prezidenţialele din 2017.

Probabil cǎ nu va fi luatǎ nici o mǎsurǎ constrîngǎtoare în privinţa acestei limitǎri de vîrstǎ în viitorul imediat. Dar discuţia rǎmîne interesantǎ, iar tinerii se plîng des cǎ porţile afirmǎrii politice rǎmîn închise întrucît clasa politicǎ se baricadeazǎ în spatele unor privilegii şi îşi aratǎ un fel de solidaritate de vîrstǎ, dincolo de sensibilitǎţile ideologice. Cei care au cunoscut în Franţa revoltele din 1968 îşi amintesc şi de faptul cǎ tinerii erau atunci exasperaţi de o anumitǎ "sclerozǎ" a clasei politice. La acea orǎ cei mai furioşi dintre revoluţionari spuneau "toţi cei care ne conduc au peste 70 de ani şi suferǎ de prostatǎ". Sigur, elanul tinerilor la acea orǎ antrena cu el şi nişte excese de limbaj. Numai cǎ între timp acea generaţie a luat de fapt puterea şi se apropie acum de 70 de ani.