Bruxelles: reuniuni în serie, subiecte dificile, tentaţii centrifuge

"Grecia şi creditorii sǎi nu sunt departe de un acord", a declarat preşedintele François Hollande înainte de începerea acestui nou Consiliu european de la Bruxelles. Seful statului francez a mai preciza cǎ unele discuţii tehnice sunt inevitabile, dar cǎ miza acestora este extrem de importantǎ fiind vorba de viitorul Greciei, al Europei, al zona euro. François Hollande a mai pronunţat aceastǎ frazǎ: "în materie de negocieri, trebuie sǎ ştii şi sǎ le termini". Parcǎ mai optimist s-a arǎtat însǎ preşedintele Consiliului european, Donald Tusk, care a spus: "Negocierile sunt încǎ în curs, vom avea nevoie de numeroase ore, dar am sentimentul cǎ aceastǎ poveste legatǎ de Grecia, contrar tragediilor lui Sofocle, de va termina cu un happy-end".

Iatǎ deci stadiul acestui foileton geopolitic european, în orice moment ne putem aştepta de fapt la orice, la deziluzii sau la suprize, ca în tragediile greceşti. Pentru moment putem spune cǎ Bruxelles-ul este teatrul unor dezbateri intense întrucît a gǎzduit mai multe consultǎri ale miniştrilor de finanţe din zona euro şi o reuniune a eurogrupului (care tocmai s-a terminat) iar  acum a început un "summit" al Uniunii Europene. Febrilitatea mai este alimentatǎ de prezenţa la Bruxelles a altor demnitari şi experţi, precum directoarea generalǎ a Fondului Monetar Internaţional sau preşedintele Bǎncii centrale europene… Remarc în acest moment conţinutul laconic al unei depeşe, reuniunea eurogrupului s-a încheiat fǎrǎ nici un acord pe tema finanţǎrii Greciei.

Intr-un cadru mai larg, aceastǎ activitate freneticǎ pune în luminǎ o  acumulare a problemelor complicate, care beneficiazǎ de o largǎ mediatizare în absenţa soluţiilor.

Personal visez la un viitor în care opinia publicǎ sǎ nu mai fie bombardatǎ cu corespondenţe speciale din capitala Europei cînd au loc reuniuni la vîrf, pentru cǎ ştim proverbul "no news, good news". Cînd liderii Europei se vor întîlni în indiferenţa mediaticǎ generalǎ, cu siguranţǎ cǎ va fi un semb  cǎ lucrurile merg bine. Astǎzi, însǎ, ştirile curg cu insistenţǎ de la Bruxelles pentru cǎ de fapt ele nu sunt bune.

In ce priveşte Grecia, lucrurile par sǎ se mişte dar fǎrǎ sǎ iasǎ din ceaţǎ. Acum cîteva zile unele medii de informare strigau "victorie" iar primul ministrul grec Alexis Tsipras evoca configurarea unui acord definitiv. Acum observ cǎ unele agenţiile de presǎ vorbesc despre eforturile care se fac în vederea unui acord "preliminar". Ceea ce înseamnǎ, în limbaj mai puţin diplomatic, cǎ lucrurile sunt complicate şi cǎ Atena este departe de a accepta toate imperativele zonei euro şi ale instituţiilor financiare. Agenţia France Pressa constatǎ cǎ exigenţa numǎrul unu a Greciei, aceea de a i se şterge pur şi simplu o parte a datoriei, nu a fost pentru moment acceptatǎ de europeni şi nici de FMI sau de Banca centralǎ europeanǎ. Poate cǎ nu este momentul propice în vederea abordǎrii acestui subiect, deşi mulţi experţi spun cǎ aceastǎ perspectivǎ rǎmîne inevitabilǎ.

Europenii mai sunt împotmoliţi şi în chestiunea imigranţilor ilegali care contiunǎ sǎ vinǎ din Siria şi din Africa. Seful guvernului italian Matteo Renzi, a cǎrui ţarǎ primeşte cel mai mare numǎr de refugiaţi, pledeazǎ pentru o mai mare solidaritate între ţǎrile memebre ale Uniunii Europene. O parte dintre ţǎrile Europei de Rǎsǎrit, mai precis Polonia, Ungaria, Slovacia şi Republica Cehǎ, resping însǎ principiul cotelor obligatorii şi cer repartizarea imigranţilor într-o logicǎ de voluntariat.

Într-o depeşǎ a Agenţiei France Presse se precizeazǎ cǎ în cursul dineului oficial din seara aceasta premierul britanic urmeazǎ sǎ-i informeze pe omologii sǎi despre stadiul în care se aflǎ organizarea referendumului legat de menţinerea sau nu a Marii Britanii în Uniunea Europeanǎ. El le va mai vorbi omologilor sǎi despre reformele pe care Londra vrea sǎ le impunǎ Europei atfel încît Marea Britanie sǎ poatǎ continua, eveventual, coabitarea în formula 28. Subiecte indigeste în cel mai înalt grad, noroc cǎ liderii europeni sunt obişnuiţi sǎ ia masa discutînd despre teme dezagreabile.

Totuşi, un astfel de meniu (Grexit ca antreu, imigraţie ca fel principal şi Brexit la desert) nu este de loc apetisant. Singura notǎ de optimism de naturǎ sǎ însenineze noua reuniune la vîrf europeanǎ de la Bruxelles vine, în mod paradoxal, de la regina Angliei, Elisabeta a II-a. Ea s-a exprimat tot în cadrul unei dineu, dar ceva mai agreabil, organizat ieri la Berlin unde s-a aflat într-o vizitǎ oficialǎ. Ea a lansat un fel de avertisment voalat în legǎturǎ cu riscurile ieşirii Marii Britanii din Uniunea Europeanǎ. Dupǎ cum ştim, în Marea Britanie regina domneşte dar nu guverneazǎ. Dar faptul cǎ astǎzi suverana se vede obligatǎ sǎ transmitǎ un mesaj cǎtre britanici denotǎ o anumitǎ gravitate a momentului.