Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Grecii spun NU creditorilor şi relansează în profunzime dezbaterea pe tema Europei

Grecii s-au pronunţat în marea lor majoritate împotriva condiţiilor impuse de creditori iar acest NU exprimat prin referendum are o rezonanţă profundă în Europa precum şi în alte regiuni ale lumii.  Reacţiile clasei politice franceze sunt numeroase şi pun în evidenţă atitudini pro şi contra Axis Tsipras dar şi o tentaţie de instrumentalizare a acestei crize greceşti care devine una europeană.

In Franţa preşedintele François Hollande şi-a reunit consilierii imediat după anunţarea rezultatelor la referendumul grec pentru a examina situaţia. Agenţia France Presse a evocat şi o convorbire telefonică avută duminică seara între şeful statului francez şi premierul grec Alexis Tsipras. De notat că Parisul şi Berlinul caută să afişeze o poziţie comună în privinţa acestei crize în noul context şi doresc convocarea unei reuniuni la vîrf a Uniunii Europene pe tema Greciei pentru marţi 7 iulie.

Faptul că peste 61 la sută dintre greci refuză, printr-un vot democratic, condiţiile mai mult impuse decît propuse de creditori pentru evitarea falimentului financiar al ţării lor răsună ca un avertisment grav. Acest vot ete o expresie a disperării grecilor dar şi una a revoltei faţă de un model de guvernare a zonei euro care şi-a epuizat credibilitatea.   

In Franţa, extrema stîngă, troţkiştii şi comuniştii văd practic în rezultatul referendumului grec o victorie personală şi cer un nou start pentru Europa, o Europă socială şi solidară. Jean-Luc Mélenchon, lider al stîngii radicale cere convocarea unei conferinţe europene pe tema datoriilor suverane. La Paris, duminică seară, numeroşi militanţi de stînga s-au reunit de altfel în Piaţa Republicii din Paris, la apelul lui Jean-Luc Mélenchon, pentru a sărbători victoria lui NU la referendumul grec.

În rîndurile socialiştilor, fostul premier Jean-Marc Ayrault declară că europenii trebuie să se reunească repede pentru a găsi un acord bazat pe solidaritate şi reponsabilitate. Arnaud Montebourg îşi exprimă omagiul "faţă de poporul grec care ştie să-şi apere interesele". Pentru numeroşi deputaţi socialişti ceea ce se întîmpă în Grecia este expresia unei bătălii între popoarele europene, pe de o parte, şi bănci, pe de altă parte, între un vis european bazat pe solidaritate şi un model impuns de lumea finanţelor.

In rîndurile dreptei, Nathalie Kosciusco-Morizet, vice-preşedintă a partidului Republicanii, îi cere preşedintelui Hollande să nu-i supună pe francezi unor presiuni fiscale suplimentare din cauza grecilor. Ceea ce au decis grecii îi privesc numai pe greci, nu şi pe ceilalţi europeni, a declarat ea. Fostul ministru al bugetului Eric Woerth consideră că Atena se află în faţa unui "salt în necunoscut".  

Dezbaterile organizate de numeroase posturi de radio şi de televiziune în Franţa au fost intense şi uneori vehemente. Grecii, fără să fi dorit probabil acest lucru, au relansat reflecţia asupra Europei şi au amendat un aumit mod de a conduce afacerile europene din ce în ce mai distanţat de sentimentele şi de temerile reale ale cetăţenilor.