Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Nepalul între legendǎ şi dezastru

2015-04-28t022709z_381078385_gf10000075461_rtrmadp_3_quake-nepal_0.jpg

Nepalezi printre ruinele casei lor dupa cutremur
Image source: 
credit foto: rfi.fr

Nepalul este una dintre ţǎrile cele mai sǎrace din lume dar care ascunde imense tezaure umane şi culturale. Dacǎ privim harta Npalului avem impresia unei ţǎri mici strivitǎ între doi giganţi, China şi India, într-una din cele mai periculoase zone seismice din lume, cea a munţilor Himalaia. Cutremurul de pe 25 aprilie care s-a soldat cu peste 8800 de morţi în Nepal a suscitat o mare mobilizare internaţionalǎ în favoarea acestui ţinut de legendǎ, care are însǎ nevoie şi de o dozǎ de modernitate pentru a supravieţui.

Dintr-un anumit punct de vedere Nepalul repetǎ istoria Japoniei, în sensul cǎ, timp de cîteva secole, s-a izolat de lume şi a fost o ţarǎ inaccesibilǎ strǎinilor. Comparaţia se opreşte însǎ aici pentru cǎ Japonia s-a occidentalizat rapid în timp ce Nepalul a devenit abia în 1990 o monarhie constituţionalǎ. In perioada izolǎrii sale Nepalul era numit "Regatul ermit", sau "Sǎlajul zeilor". Uneori se mai spunea cǎ în Nepal încep trepetele care duc spre Paradis.

In orice caz, dacǎ e sǎ dǎm crezare legendei, aici s-ar fi nǎscut Buddha cu vreo 600 de ani înaintea erei noastre. In prezent însǎ 80 la sutǎ dintre cei 30 de milioane de locuitori sunt de religie hinduistǎ

Nepalul s-a deschis spre lume abia în 1951 şi a devenit foarte repede o destinaţie favoritǎ pentru adepţii curentului "hippy". Tinerii contestatari ai anilor 60, europeni şi americani, care se opuneau societǎţii de consum, s-au instalat la Katmandu ca într-o oazǎ de pace, la adǎpost de capitalism, mai ales cǎ haşişul era în vînzare liberǎ.

De atunci Nepalul a trecut prin mai multe seisme politice, inclusiv printr-un rǎzboi civil declanşat de maoişti, iar democraţia are mari dificultǎţi de demaraj.

Paradisul, pentru mulţi dintre turiştii care au descoperit în ultimile decenii Nepalul, se concentreazǎ în zona celor mai înalte culmi ale celor mai înalţi munţi din lume, Himalaia, cu vîrful Everest care ajunge la 8850 de metri. Pentru aceastǎ micǎ ţarǎ care are privilegiul de a gǎzdui acoperişurile lumii terestre, turismul şi alpinismul este a doua sursǎ de venit. Cam 850 000 de strǎini merg anual în Nepal, dintre care 300 000 sunt occidentali, iar dintre aceştia 30 000 sunt francezi. Numeroşi nepalezi, mai ales în zonele rurale, dar şi în capitala Katmandu, trǎiesc din acest pelerinaj care riscǎ însǎ acum, dupǎ cutremurul din aprilie, sǎ aibe se suferit.

Cutremurul a distrus în jur de 500 000 de locuinţe şi a pus pe drumuri mii de nepalezi. Instituţiile internaţionale considerǎ cǎ statul Nepal are nevoie de aproximativ 6 700 000 de dolari pentru a-şi reface rǎnile dupǎ aceastǎ grea încercare. Iar donatorii sunt destul de reticienţi pentru cǎ se tem practic de deturnarea fondurilor. Din pǎcate, statul Nepal nu este doar ţara unor zeitǎţi legendare, a unicei "zeiţe vii" care mai existǎ pe Pǎmînt şi a unui lung şir de personaje mitologice, ci şi patria unei birocraţii redutabile. Lipsa de organizare a fost un factor agravant dupǎ cutremur, şi probabil cǎ unele vieţi s-au irosit din cauza incapacitǎţii administraţiei de a reacţiona rapid în caz de catastrofǎ naturalǎ.

In ultimul deceniu Nepalul a afişat un ritm de creştere economicǎ  extrem de robust, dar în prezent acesta este evaluat la numai 3 la sutǎ, cel mai scǎzut din ultimii opt ani.  Banca Mondialǎ, alte insituţii financiare, donatorii potenţiali şi diverse organisme neguvernamentale aşteaptǎ ca guvernul de la Katmandu sǎ elaboreze o strategie clarǎ în materie de reconstrucţie. Un responsabil al Crucii Roşii nepaleze declara însǎ recent pentru Agenţia France Presse cǎ numeroase partide politice stau la pîndǎ în Nepal pentru a "deturna ajutoarele" întrucît dispun de reţele de influenţǎ şi sunt capabile sǎ exercite presiuni asupra guvernului. O veste proastǎ dintr-o ţarǎ în care un locuitor din zece şi-a pierdut locuinţa, şi unde trebuie refǎcute sute de şcoli şi de spitale.

Nu este însǎ pentru prima datǎ cînd comunitatea internaţionalǎ se vede confruntatǎ cu acest tip de problemǎ. Altfel spus banii existǎ, dar ei nu devin eficienţi la faţa locului, din cauza corupţiei, a dezorganizǎrii, a birocraţiei, a jocurilor de influenţǎ precum şi din cauza instabilitǎţii politice. Aşa s-a întîmplat şi în Haiti, dupǎ seismul care a distrus ţara în ianuarie 2010. Comunitatea internaţionalǎ a promis miliarde de dolari, dar dupǎ cinci ani de la catastrofǎ mii de haitieni continuǎ sǎ trǎiascǎ în corturi şi adǎposturi improvizate. Mai rǎmîne speranţa cǎ dupǎ fiecare astfel de catastrofǎ şi comunitatea internaţionalǎ învaţǎ cîte ceva. Ideal ar fia cum ca ajutoarele sǎ vinǎ cît mai repede în Nepal dar şi cu impunerea unui mecanism de verificare pas cu pas a modului în care sunt folosite.