Asia, vârf de lance în cursa înarmării nucleare

Puterile asiatice îşi întăresc arsenalele nucleare. Concluzia este fără drept de apel şi se bazează pe cifre concrete. « China, Coreea de nord, Pakistanul şi India dezvoltă sisteme de arme nucleare » notează un recent raport SIPRI, Institutul suedez de cercetare, o autoritate în acest domeniu. Din cele circa 15 850 de capete nucleare existente în lume, « doar » 400 sunt în mâinile celor 4 state asiatice enumerate mai înainte. Dinamica atomică este însă acolo, disuasiunea fondată pe arma nucleară se dezvoltă în Asia de două decenii încoace. Acordul semnat recent cu Iranul poate că a liniştit comunitatea occidentală dar nu şi ţările asiatice.

Autorităţile nord-coreene de la Phenian au declarat imediat după acordul cu Teheranul că armele nucleare pe care le deţine « nu sunt jucării dar nici subiect de negociere ». Problema este că programul nuclear nord-corean influenţează întreaga securitate regională şi supralicitează. După ce s-a retras în 2003 din Tratatul de neproliferare nucleară, Phenianul i-a gonit în 2009 pe inspectorii AIEA, Agenţia internaţională a energiei atomice. A urmat redemararea uzinei de combustibil nuclear şi accelelarera programului de îmbogăţire a uraniului. In urmă cu trei ani, în contradicţie cu rezoluţiile ONU, Coreea de nord efectua al treilea test cu bombe nucleare. Phenianul şi-ar fi fabricat déjà între 6 şi 8 capete nucleare, beneficiind în acest sens probabil de consilieri iranieni. Evident, regimul stalinist nu e dispus la nicio concesie.

Panorama regională nu este cu mult mai strălucită, notează Libération în analiza sa. Anul trecut arsenalul chinezesc s-a mărit şi mai mult, Beijingul dispunând de circa 260 de capete nucleare. « Nimeni nu ştie însă cu certitudine evoluţia numărului de arme nucleare chinezeşti, China fiind cea mai opacă putere atomică din lume » spune un specialist citat de ziarul francez. In plus, China vinde centrale nucleare Pakistanului în condiţii foarte opace, lucru care nu face decât să mărească şi mai mult riscurile de proliferare.

India spre exemplu caută dintotdeauna să aibă exact la fel de multe capete câte are vecinul şi adversaul său. Eforturile sunt pentru moment în zadar. India nu dispune « decât » de 90 până la 110 capete nucleare în timp ce Pakistanul musulman ar avea între 100 şi 120. India şi Pakistanul ar menţine astfel un soi de « echilibru al terorii » notează cercetătorul Bruno Tertrais citat de Libération. De când cei doi fraţi inamici asiatici au dobândit arma nucleară ei au cunoscut déjà trei crize grave la frontieră. Chiar dacă ambele state şi-au mobilizat toate trupele şi şi-au pus în alertă forţele nucleare, confruntările directe nu s-au produs. Oare acesta să fie efectul disuaisiunii ? se întreabă analistul ziarului francez.