Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Un hotel la Castelul de la Versailles

versailles2_0.jpg

Palatul de la Versailles
Image source: 
credit foto: rfi.fr

Castelul de la Versailles, care aparţine statului francez, a deschis o licitaţie pentru transformarea în hotel a unei aripi de trei imobile din respectivul ansamblu. Sunt spaţii neocupate din 2008, afirmǎ Jean-Jacques Aillagon, directorul domeniului de la Versailles, care mai justificǎ iniţiativa prin dorinţa de revalorizare a acestui faimos monument.

Dacǎ aţi visat vreodatǎ sǎ dormiţi la Castelulul de la Versailles, în preajma Regelui Soare (sau a stafiei sale), iatǎ o veste bunǎ: peste puţinǎ vreme un hotel va fi amenajat în interiorul acestui spaţiu magic care atrage annual şase milioane de vizitatori din toatǎ lumea. Proiectul este anunţat, licitaţia în vederea atragerii unui investitor a fost lansatǎ la începutul lunii august. O concesiune ar urma sǎ fie acordatǎ pe timp de 60 de ani firmei sau firmelor care se angajeazǎ sǎ investeascǎ între  10 şi 12 milioane de euro în aceastǎ operaţiune.

Trei corpuri din componenţa palatului ar urma sǎ fie transformate în hotel, toate trei avînd privilegiul de a se deschide spre o frumoasǎ porţiune de parc, "le jardin de l’Orangerie". In total, cele trei corpuri înseamnǎ o suprafaţǎ de 2800 de metri pǎtraţi şi fǎrǎ îndoialǎ cǎ vor deveni un hotel de lux. Cei care viseazǎ deci la experienţa unei nopţi petrecute la Versailles poate cǎ ar fi bine sǎ înceapǎ sǎ facǎ economii de pe acum.

Pentru amatorii de detalii: cele trei corpuri de castel destinate sǎ devinǎ hotel au nume extrem de "pompoase": Le Grand Contrôle, Le Petit Contrôle şi Pavilionul primelor o sutǎ de trepte. Aripa numitǎ "Le Grand Contrôle" a fost construitǎ de arhitectul Jules Hardouin-Mansard şi a servit, între 1723 şi pînǎ la Revoluţia din 1793 ca sediu al marilor controlori generali ai finanţelor. La jumǎtatea secolului al XIX-lea Ministerul de rǎzboi a preluat spaţiul şi l-a transformat în popotǎ a ofiţerilor. Nu este exclus ca într-o bunǎ zi toate aceste precizǎri sǎ figureze în broşurile prin care i se va face publicitate viitorului hotel de la Versailles. Grupul AccorHotels a anunţat deja cǎ este interesat de proiect. Turismul de lux nu pare sǎ fie în crizǎ, în timp ce Ministerul francez al culturii este confruntat cu probleme bugetare şi încearcǎ sǎ diversifice sursele de finanţare destinate punerii în valoare a patrimoniului de care rǎspunde.

Castelul de la Versailles duce de altfel de multǎ vreme o politicǎ de multiplicare a ofertelor sale culturale. Chiar dacǎ uneori unele iniţiative au provocat stupoare şi scandal, ele "împrospǎreazǎ" oarecum şi dau o nouǎ viaţǎ unui monument care riscǎ "anchilozarea". Ideea de a invita artişti moderni ca sǎ expunǎ în muzeul de la Versailles şi în grǎdinile sale a fost combǎtutǎ iniţial ca un sacrilegiu. Publicul s-a obişnuit însǎ şi a început sǎ savureze contrastele provocate de expunerea unor sculpturi moderne, evident provocatoare, într-un cadru de un clasicism copleşitor. Castelul şi parcurile din jur mai gǎzduiesc numeroase spectacole în care sunt folosite fîntînile arteziene şi care profitǎ de arta pirotehnicǎ. Toate aceste iniţiative, precum şi altele, au douǎ scopuri: primul este acela de a spori partea de autofinanţare a domeniului şi al doilea este acela de a da cît mai multǎ viaţǎ unui ansamblu avînd tendinţa de a se "clasiciza" şi "muzeifica" excesiv.

Nu este exclus ca într-o bunǎ zi, pentru miliardarii lumii, sǎ aparǎ şi o ofertǎ de tip: "petreceţi 24 de ore la Versailles în pielea Regelui Soare". S-ar putea ca acest tip de experienţǎ sǎ fie însǎ traumatizantǎ pentru omul contemporan. Eticheta de la Versailles, de la trezirea regelui pînǎ la culcarea sa, era extrem de strictǎ şi de precisǎ, regele nu avea o secundǎ de linişte. Ceea ce altǎdatǎ pǎrea fast şi strǎlucire ar putea sǎ aparǎ astǎzi ca o formǎ de opresiune şi de prizonierat.