Germania, nemulţumitǎ de gestiunea fluxului de imigranţi în Europa

Imigraţia riscǎ sǎ fie în perioada imediat urmǎtoare un nou mǎr al discordiei în cadrul Uniunii Europene, poate chiar mai virulent decît în cazul crizei greceşti. Berlinul considerǎ cǎ unii dintre partenerii sǎi europeni (pe care deocamdatǎ evitǎ sǎ-i numeascǎ) nu se aratǎ destul de solidari în contextul creşterii fǎrǎ precedent a fluxului migrator. Chiar dacǎ ţǎri precum Grecia sau Italia se aflǎ în prima linie a fluxului migrator, fiind poarta de intrare în Europa a multor clandestini şi candidaţi la azi, ele sunt acuzate cǎ îi redirecţioneazǎ pe imigranţi spre alte state, în special spre Germania. A doua destinaţie favoritǎ a clandestinilor şi a refugiaţilor, în special a celor care fug de conflictele din Irak şi Siria, este Suedia.

"Europa a eşuat în mod lamentabil în privinţa gestionǎrii fluxului de imigranţi", a declarat ministrul german al economiei, social-democratul Sigmar Gabriel. Germania, care absoarbe 40 la sutǎ din numǎrul de refugiaţi care cer azil politic, doreşte o nouǎ politicǎ europeanǎ în aceastǎ privinţǎ şi instituirea unor cote de repartiţie a strǎinilor.

Berlinul se ararǎ extrem de critic şi cu situaţia din Balcani. Thomas de Maizière vorbeşte chiar despre "problema scandaloasǎ a Balcanilor", întrucît numeroşi candidaţi la azil vin în Germania din Kozovo, Albania şi Serbia, dar ei nu au nici o şansǎ sǎ fie acceptaţi.

Concomitent cu problema fluxului de refugiaţi şi cu problemele logistice legate de primirea lor (mulţi dintre ei sunt gǎzduiţi în corturi, în containere amenajate sau în cazǎrmi), guvernul de la Berlin mai constatǎ şi creşterea numǎrului de acte xenofobe. Referindu-se la unele violenţe comise împotriva unor cǎmine de refugiaţi, doamna Angela Merkel a declarat: "ele nu sunt demne de ţara noastrǎ". In acelaşi timp politicienii germani sunt conştienţi cǎ imigraţia rǎmîne un subiect sensibil şi complex.