Migranţii continuă să-i divizeze pe europeni

In urma presiunilor făcute de Berlin şi Bruxelles, poziţiile anumitor europeni s-au mai îndulcit. Polonia a adoptat un ton mai moderat, Spania care spunea nu demult că şi-a atins capacităţile de primire a promis că se va conforma exigenţelor comunitare şi până şi David Cameron, premierul britanic, care nu e direct obligat să se supună cerinţelor UE, s-a lăsat cuprins de emoţie şi a cedat, acceptând 20 de mii de sirieni dar nu şi cotele propuse de Bruxelles.

450 de mii de migranti au ajuns déjà în Germania

Fracturile dintre europeni sunt departe de a fi dispărut, mai ales între Estul şi Vestul bătrânului continent. In acest context, poziţia Germaniei este ieşită din comun. « Cancelara Angela Merkel vrea să dea o lecţie de integrare Uniunii europene » notează astfel ziarul conservator francez Le Figaro. Lidera de la Berlin e convinsă că poate profita de pe urma valului de refugiaţi care ajung în ţara ei. Bazându-se pe un buget solid, pe nişte finanţe publice « sănătoase », va accepta 800 de mii de migranţi în acest an. « 450 de mii au ajuns déjà la destinaţie », precizează autorităţile germane.

Anumiţi analişti afirmă însă că în spatele generozităţii germane se ascunde o altă realitate : în fapt Berlinul nu acceptă decât refugiaţii de război, adică cei care au drept la azil. In rest, Merkel refuză imigranţii economici – şi în particular pe cei din Balcani care se află şi ei masiv în valurile actuale de migranţi care merg spre Germania. Apoi, din raţiuni demografice, pentru a răspunde deci unei lipse de mâini de lucru, Germania doreşte astfel să favorizeze imigraţia calificată. Spre deosebire deci de ceilalţi europeni care se tem ca aceşti migranţi să nu le pună în pericol economiile, germani au găsit dimpotrivă o soluţie pentru problemele lor demografice. Trebuie spus că potrivit calculelor oficiale, circa şase milioane de activi vor ieşi din câmpul muncii în Germania fără a fi înlocuiţi şi asta la orizontul anului 2030. O previziune sumbră ce ar putea compromite grav creşterea economică germană. Dacă însă în mod rapid noii refugiaţi sunt formaţi şi învaţă limba « vom regla una dintre marile probleme ale viitorului nostru economic » declară ministrul german al Economiei şi vice-cancelarul ţării Sigmar Gabriel.

Nicolas Sarkozy propune soluţii inedite şi … irealiste pentru criza refugiaţilor

Intr-un lung interviu acordat ziarului Le Figaro, ex-preşedintele Franţei spune mai întâi răspicat că este contra politicii cotelor de refugiaţi. « Cotele de refugiaţi nu pot fi decât consecinţa – şi nu prealabilul – unei noi politici de imigraţie în Europa » spune Sarkozy. In opinia acestuia « în absenţa unei politici migratorii comune, există riscul unei dezintegrări a societăţii franceze ».

Fostul şef de stat face apoi o distincţie între « migranţii economici, pe care Franţa nu-i mai poate primi, refugiaţii politici, pe care Franţa i-a primit şi va trebui să-i primească şi de acum încolo în numele tradiţiei umaniste a ţării şi în fine refugiaţii de război care sunt deci obligaţi să fugă momentan din ţara lor – cum e cazul Irakului şi al Siriei ». Aceştia din urmă, odată ce se încheie conflictul din patria lor, vor trebui să se întoarcă acolo şi deci pentru ei Nicolas Sarkozy vrea să creeze un statut provizoriu de « refugiat de război » care nu există astăzi în mod formal. Ca să-i trieze, Sarkozy propune însă ca acest lucru să se facă în centre de tranzit aflate în statele periferice ale spaţiului Schengen. Apropos de acest spaţiu, fostul preşedinte francez notează că el « nu mai funcţionează şi deci trebuie suspendată provizoriu libera circulaţie a cetăţenilor non-europeni în interiorul acestui spaţiu ».

O serie de editorialişti şi analişti remarcă faptul că în ciuda acestor multiple propuneri – unele irealizabile – Sarkozy nu propune un calendar clar pentru a le implementa. « El afişează doar o postură » scrie astfel directorul ziarului de centru-stânga Libération.