Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


O sculpturǎ a lui Anish Kapoor vandalizatǎ la Versailles

2015-09-06t153140z_1995503485_gf10000195407_rtrmadp_3_france-art-kapoor_0.jpg

Anish Kapoor, "Dirty corner"
Sursa imaginii: 
credit foto: rfi.fr

Sculptura se numeşte "Dirty Corner", este expusǎ în grǎdinile palatului de la Versailles, aparţine celebrului artist internaţional Anish Kapoor şi a devenit ţinta unor acte de vandalism repetate. Nu este pentru prima datǎ cǎ acest artist care nu-şi ascunde vocaţia pentru provocare îşi vede operele astfel maltratate în Franţa. De data aceasta însǎ scandalul a luat o şi mai mai amploare, cu declaraţii ale oamenilor politici, provocînd chiar şi o dezbatere de ordin juridic.

Sǎ începem cu descrierea "operei". "Dirty corner" (colţul murdar) este un tunel de oţel ruginit, lung de 60 de metri, care se deschide în direcţia Castelului de la Versailles printr-un fel de trompǎ calificatǎ de însuşi Anish Kapoor ca avînd o dimensiune sexualǎ. Obiectul este înconjurat de excavaţii şi de enorme blocuri de piatrǎ, unele dintre ele pictate în roşu, amintind de culoarea sîngelui. Sculptura lui Anish Kapoor a fost inauguratǎ pe data de nouǎ iunie şi ar trebui sǎ rǎmînǎ "vizitabilǎ" pînǎ pe întîi noiembrie. In urma repetatelor acte de vandalism ea şi-a modificat însǎ aspectul, ceea ce pe artist nu-l deranjeazǎ din punct de vedere estetic, de fapt, spune el, "în felul acesta opera mea devine un memorial al ruşinii".

Precizez în parantezǎ cǎ Palatul de la Versailles s-a deschis în ultimii ani artei contemporane, invitînd din 2008 încoace mai mulţi artişti de renume sǎ-şi expunǎ lucrǎrile fie  în interiorul edificiului, fie în grǎdini. S-au bucurat de acest privilegiu Jeff Koons, în 2008, Takashi Murakami, în 2010, Joana Vesconcelos, în 2012. Contrastul dintre dimensiunea clasicǎ şi academicǎ a palatului şi modernitatea şocantǎ a operelor de artǎ aduse de artiştii contemporani a suscitat deseori controverse.

Niciodatǎ însǎ nu au fost recenzate atîtea "agresiuni fizice" împotriva obiectelor expuse cîte a încasat "Dirty corner". Incǎ din luna iunie cineva a stropit sculptura cu vopsea galbenǎ, care a fost însǎ curǎţatǎ destul de repede. La începutul lui septembrie, mîini iresponsabile au marcat pe sculpturǎ tot felul de inscripţii, cu vopsea albǎ. Iatǎ cîteva din textele care au putut fi ulterior citite: "Regina sacrificatǎ, de douǎ ori ultragiatǎ". "SS, Sacrificiu sîngeros". "Al doilea viol al naţiunii de cǎtre activismul evreului deviant". Dupǎ aceastǎ serie de inscripţii, unele avînd o notǎ pro-regalistǎ şi altele una anti-semitǎ, Anish Kapour a decis sǎ nu mai cearǎ ştergerea lor. Iatǎ ce a declarat el atunci în faţa presei: "Rǎdǎcinile mele sunt multiple. Sunt itakian şi evreu dinspre mamǎ, hindus dinspre tatǎ, britanic prin cultura mea, prin viaţa mea, prin practicǎ. Dar iatǎ cǎ, dintr-o datǎ, unii mǎ reduc la o singurǎ categorie".

Reacţiile de condamnare, din partea clasei politice, a acestor acte de vandalism au fost foarte energice în Franţa. S-au exprimat imediat preşedintele François Hollande, primul ministru Manuel Valls, ministra culturii Fleur Pelerin, responsabilul domeniului de la Versailles… In ce-l priveşte pe Anish Kapoor el a adoptat o atitudine surprinzǎtoare pentru unii. "Aceste cuvinte infame, a spus el, fac acum parte din opera mea." El a decis deci ca "Dirty corner", sculpturǎ botezatǎ de unii "vaginul reginei", sǎ poatǎ fi în continuare vizitatǎ cu respectivele inscripţii pe ca, ca tot atîtea "mǎrturii" ale gradului de prostie şi urǎ la care ajung unii în ţara prin excelenţǎ a drepturilor omului.

Seria de vandalisme a continuat însǎ dupǎ cîteva zile, de data aceasta cu inscripţii care par sǎ-l încrimineze pe Anish Kapoor cǎ n-ar respecta ideea de artǎ. "Respectǎ arta la fel cum crezi în Dumnezeu", este una dina ceste noi inscripţii, cu litere de culoare roz.

Decizia lui Anish Kapoor de a nu şterge toate aceste inscripţii nu face însǎ unanimitate. Un responsabil politic local considerǎ cǎ în felul acesta, indirect, lucrarea incitǎ la urǎ rasialǎ. Artistul revendicǎ dreptul sǎu de autor pentru a conserva opera în starea actualǎ. Un avocat specializat în chestiuni de proprietate intelectualǎ afirmǎ însǎ cǎ societatea poate impune şi alte reguli, cum ar fi reprimarea incitǎrii la urǎ rasialǎ şi la antisemitism, sau regula prin care nu este admis atentatul la demnitatea umanǎ. Iatǎ-ne deci într-o situaţie juridicǎ ineditǎ, cînd interesul public se opune libertǎţii artistului. Cînd un individ iresponsabil scrijeleşte o insultǎ inadmisibilǎ pe o operǎ de artǎ trebuie oare ca societatea sǎ continue sǎ accepte ultragiul, în ideea cǎ autorul operei este cel care decide dacǎ trebuie sau nu sa şteargǎ insulta? Iatǎ întrebarea pe care şi-o pun, la Versailles, unii consilieri municipali. Rǎspunsul pînǎ acum nu este însǎ clar, şi nu este exclus sǎ fie solicitatǎ justiţia pentru a-l formula.