Analist francez: "Europa a fost un stindard şi riscǎ sǎ devinǎ o sperietoare"

Acesta este stilul de lucru al Europei, aratǎ un comentator în Le Figaro: cînd intervine o urgenţǎ, o situaţie imprevizibilǎ, liderii europeni se pun în mişcare şi evolueazǎ spre consens numai dupǎ ce se ceartǎ între ei sau fac crize de nervi. Si în contextul crizei ucrainene, şi în contextul crizei greceşti, tot aşa a funcţionat Europa: întîi s-au auzit vocile discordante, au fost lansate strigǎte de alarmǎ şi evocate scenarii catastrofale, pentru ca apoi complicata maşinǎrie a celor 28 de ţǎri sǎ demareze în direcţia cea bunǎ.

Mai rǎmîne de vǎzut dacǎ în contextul noii crize europenii stǎpînesc datele reale ale problemei. Europenii se pǎcǎlesc pe ei înşişi dacǎ vor continua sǎ creadǎ cǎ numai 120 000 de refugiaţi trebuie distribuiţi în cele 28 de ţǎri membre, scrie LE FIGARO. In realitate ei sunt între 350 000 şi 450 000 iar pînǎ la sfîrşitul anului vor fi un milion.

Fostul preşedinte Nicolas Sarkozy şi lider actual al opoziţiei considerǎ cǎ "milioane şi milioane de migranţi" vor bate de fapt la porţile Europei. "Nu cred într-o reformǎ a spaţiului Schengen, criza este istoricǎ, trebuie refǎcut sistemul din temelii, avem nevoie de un Schengen 2", mai adaugǎ fostul preşedinte.

Dupǎ declaraţii marcate fǎrǎ îndoialǎ de umanism şi compasiune, cancelara Angela Merkel adoptǎ acum o poziţie mai pragmaticǎ, sub semnul luciditǎţii, şi spune: "Trebuie sǎ atacǎm problemele la rǎdǎcinǎ, sǎ combatem foametea în taberele de refugiaţi, sǎ întǎrim împreunǎ frontierele Europei. Vom reuşi."

Chiar şi virulentul Viktor Orban, criticat de toatǎ presa europeanǎ pentru refuzul sǎu de a primi refugiaţi în Ungaria, s-a arǎtat mai conciliant şi a declarat: "Nu putem blama Germania, ea este într-o poziţie dificilǎ şi o vom ajuta".

Reuniunea la vîrf europeanǎ de miercuri 23 septembrie este însǎ doar o etapǎ în structurarea unui plan concret de acţiune. Un alt "summit" este prevǎzut pe 15 octombrie iar un altul pe 11 şi 12 noiembrie, cînd şefii de stat şi de guvern europeni se vor întîlni, în Malta, cu partenerii lor africani.

Intre timp însǎ liderii europeni vor mai trebui sǎ fie atenţi şi la ce se întîmplǎ în interiorul Europei, altfel spus cu propriile lor comunitǎţi, pentru cǎ intrumentalizarea politicǎ a unei crize se poate produce repede şi cu daune grave pentru democraţie. Este ceea ce avertizeazǎ un editorialist, Alain Duhamel, în cotidianul cu simpatii de stînga, Libération. O nouǎ ideologie tinde sǎ fie dominantǎ, spune el, naţionalismul. Iar de obicei ideile cuceresc întîi minţile oamenilor dupǎ care se impun şi în urne. Ar fi pǎcat, mai scrie Alain Duhamel, ca Europa, dupǎ ce a fost "un stindard" sǎ devinǎ "o sperietoare". Ori, este exact ceea ce riscǎ sǎ devinǎ Europa dacǎ se va baricada în spatele unor garduri de sîrmǎ ghimpatǎ iar extrema dreaptǎ, populismul şi euroscepticismul vor deveni dominante în urne.