Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


François Hollande şi Angela Merkel reamintesc cǎ Europa este o "comunitate de valori"

2015-10-07t150910z_637291570_pm1eba71bgr01_rtrmadp_3_europe-eu-germany-france_0.jpg

Angela Merkel si François Hollande pe 7 octombrie la Parlamentul de la Strasbourg
Image source: 
credit foto: rfi.fr

Eveniment cu totul excepţional miercuri 7 octombrie la Strasbourg unde, în faţa Parlamentului european, preşedintele francez François Hollande şi cancelara Germaniei Angela Merkel au ţinut sǎ reaminteascǎ pentru întreaga lume care sunt valorile Europei. Prin intervenţiile lor cei doi lideri mai demonstreazǎ cǎ Uniunea Europeanǎ continuǎ sǎ funcţioneze şi sǎ-şi apere idealurile, cǎ tandemul franco-german continuǎ sǎ joace rolul de "motor" al construcţiei europene, şi cǎ Europa este decisǎ sǎ iasǎ întǎritǎ şi din aceastǎ nouǎ crizǎ, a migranţilor, cum a reuşit sǎ surmonteze şi alte crize în ultimile decenii.

François Hollande şi Angela Merkel, declaraţii legate de divese crize dar şi despre ce este Europa

Declaraţiile preşedintelui François Hollande în faţa eurodeputaţilor au însǎ şi o notǎ oarecum auto-criticǎ dar fǎcutǎ în numele întregii Uniuni Europene. "Europa a fǎcut eforturi pentru a salva vieţi omeneşti şi pentru a lupta împotriva filierelor criminale care profitǎ de fluxul de refugiaţi, dar Europa a înţeles tîrziu cǎ tragediile din Orientul Apropiat şi din Africa vor avea consecinţe pentru ea", a spus şeful statului francez. Tot el lanseazǎ un serios semnal de alarmǎ şi avertizeazǎ cǎ lumea se va afla în faţa "unui rǎzboi total" dacǎ Europa nu acţioneazǎ în Siria şi în regiunea respectivǎ. François Hollande cere din nou puterilor implicate în conflictul din regiune sau în gestionarea acestei crize sǎ gǎseascǎ o altǎ soluţie în favorea pǎcii decît alianţa cu Bachar al-Assad sau cu Organizaţia statul islamic. "Dacǎ lǎsǎm conflictul religios sǎ se amplifice, sǎ nu credeţi cǎ vom fi la adǎpost, vom fi confruntaţi cu un rǎzboi total", a subliniat şeful statului francez.

François Hollande l-a mai citat pe François Mitterrand, primul preşedinte socialist pe care l-a avut Franţa, cu aceastǎ frazǎ: "Naţionalismul înseamnǎ rǎzboi". De unde avertismentul lui François Hollande cǎ revenirea la frontierele naţionale în Europa va însemna sfîrşitul Europei.

Atmosfera a fost una "de lucru" şi reactivǎ la Parlamentul de la Strasbourg, pentru cǎ deputaţii au vrut de fapt sǎ afle de la cei doi lideri în ce direcţie merge Europa. De unde şi reacţiile numeroase şi aplauzele, de exemplu cînd François Hollande a pledat pentru menţinerea liberei circulaţii în Europa şi deci a spaţiului Shengen.

Doamna Angela Merkel s-a referit, într-un registru mai concret, la regulile actuale din Europa în materie de drept de azil, pe care le-a calificat ca fiind "depǎşite". Sǎ reţinem şi acest rǎspuns pe care l-a dat cancelara germanǎ la o întrebare a unui deputat legat de Spaţiul Schengen. "Lucrurile avanseazǎ, pentru România şi Bulgaria este o perioadǎ dificilǎ dar subiectul rǎmîne pe agendǎ."

In ce priveşte Europa, doamna Merkel considerǎ cǎ numai prin apǎrarea valorilor sale va fi conservatǎ şi identitatea europeanǎ.

Inainte de François Hollande şi de Angela Merkel a luat cuvîntul la Strasbourg regele Spaniei Filip al VI-lea care a pledat şi el pentru o Europǎ solidarǎ, dar şi pentru o "abordare globalǎ" a problemei refugiaţilor. Mai precis, el considerǎ cǎ se cer eradicate "cauzele exodului". Regele Spaniei a mai pronunţat şi aceastǎ frazǎ profeticǎ: "Fǎrǎ o Uniune Europeanǎ puternicǎ nu vom gǎsi soluţii eficiente pentru problemele cu care se confruntǎ naţiunilor noastre".

Europa îşi afirmǎ valorile dar se şi mobilizeazǎ împotriva traficaţilor de fiinţe vii

Acest tip de exerciţiu politico-mediatic este relativ rar în istoria recentǎ a Uniunii Europene. Trebuie sa ne întoarcem în timp pînǎ în 1989, imediat dupǎ cǎderea zidului de la Berlin, pentru a gǎsi un gest echivalent, cînd preşedintele de atunci al Franţei, François Mitterrand, şi cancelarul de atunci al Germaniei, Helmut Kohl, s-au adresat, tot aşa, împreunǎ în faţa deputaţilor europeni.

Faptul cǎ Uniunea Europeanǎ are la temelia sa principii precum democraţia, solidaritatea şi libertatea este important sǎ fie reamintit din cînd în cînd. Faptul cǎ Germania şi Franţa îşi unesc vocile în mod solemn pentru a o face, cum a fost cazul  miercuri 7 octombrie, este, iarǎşi, un eveniment salutar. El nu poate ascunde însǎ o altǎ realitate, şi anume faptul cǎ Europa trece în acest moment printr-o crizǎ moralǎ şi identitarǎ, economicǎ şi instituţionalǎ. Dacǎ lucrurile ar fi mers bine, dacǎ oamenii ar fi fost toţi mulţumiţi de modul în care este gestionat fluxul migratoriu, dacǎ Europa n-ar fi marcatǎ de îndoieli profunde în privinţa a ceea ce se va întîmpla de acum încolo, cei doi lideri nu ar fi avut nici un motiv sǎ intervinǎ. Discursurile lor sunt de fapt o consecinţǎ a faptului cǎ, dincolo de proclamarea unor mari principii umaniste, Europa se întreabǎ în prezent dacǎ are şi mijloacele de a le pune în practicǎ.

Poate cǎ lucrul cel mai semnificativ care s-a întîmplat miercuri nu sunt atît cuvintele generoase pronunţare de François Hollande şi de Angela Merkel ci faptul cǎ în acelaşi timp Uniunea Europeanǎ a lansat o ofensivǎ fǎrǎ precedent împotriva traficanţilor de fiinţe vii. In paralel cu lecţia de pedagogie umanistǎ datǎ în faţa Parlamentului european, şase vase de rǎzboi, arborînd drapelul Europei dar şi cele franceze, germane, italiene, britanice şi spaniole, au devenit operaţionale în largul coastelor libiene. 1600 de militari sunt implicaţi în aceastǎ misiune şi pot în orice moment sǎ recurgǎ la forţǎ pentru a inspecta navele utilizate de traficanţi în operaţiunile ilegale de transferare a candidaţilor la emigraţie pe coastele europene.

Parisul şi Berlinul: o singurǎ voce dar divergenţe în culise

Parisul şi Berlinul vorbesc cu o singurǎ voce dar relaţiile franco-germane nu sunt chiar în cea mai bunǎ formǎ în acest moment. Este simptomatic de altfel faptul, cum aratǎ un jurnalist în cotidianul Le Figaro, cǎ presa francezǎ conservǎ sintagma de "cuplu franco-german" în timp ce presa germanǎ preferǎ sintagma "tandem franco-german".

Prima formulǎ are o dimensiune afectivǎ mai puternicǎ, a doua este pur şi simplu tehnicǎ.

Existǎ, sigur, şi dosare în privinţa cǎrora Franţa şi Germania sunt pe aceeaşi lungime de undǎ şi pe care le-au gerat în comun foarte bine, cum este cazul cu criza ucraineanǎ. Dar în privinţa crizei greceşti cele douǎ poziţii au fost divergente, Germania ar fi vrut ca Grecia sǎ iasǎ, cît mai ordonat posibil, din zona euro, în timp ce Franţa a pledat pînǎ la capǎt pentru menţinerea Greciei în clubul monedei unice. In privinţa fluxului migrator, Parisul ar fi preferat o consultare prealabilǎ înainte ca doamna Angela Merkel sǎ deschidǎ larg braţele şi sǎ spunǎ "vǎ primim pe toţi". "Tandemul" (sau "cuplul") franco-german nu gîndeşte la fel nici în privinţa aprofundǎrii uniunii monetare şi nici în privinţa deficitelor din sînul uniunii. Chiar şi în ce priveşte Siria, cele douǎ viziuni sunt diferite. Franţa nu concepe ideea cǎ Bachar al-Assad ar putea fi un partener în lupta anti-jihadistǎ în timp ce Germania este tentatǎ sǎ sprijine punctul de vedere rus.

In ce priveşte gestiunea fluxului de refugiaţi, François Hollande, are şanse ca, în perioada imediat urmǎtoare sǎ, sǎ-şi vadǎ cota de popularitate în creştere, dat fiind cǎ el nu a ieşit de fapt din generalitǎţile obişnuite, sub semnul solidaritǎţii evident dar şi al prudenţei. Presa francezǎ, mai ales Le Figaro şi Le Monde, constatǎ însǎ cǎ în Germania doamna Merkel este din ce în ce mai "izolatǎ  politic" şi din ce în ce mai criticatǎ, chiar în sînul propriei sale tabere.