Imigranţii reprezintă aproape 9% din populaţia Franţei

Cu singuranţă că scepticii nu se vor lăsa uşor convinşi iar ideeile preconcepute vor persista mai ales în acest domeniu polemic al imigraţiei. Realitatea cifrelor publicate de INSEE este însă clară : în 2006, 193 de mii de imigranţi intrau în Franţa iar 29 de mii ieşeau. Rămâneau deci 164 de mii. In 2013 acest « sold migratoriu » a scăzut la 140 de mii. Chiar dacă venirile în Hexagon erau mai mari – 235 de mii de oameni în 2013 – plecările s-au triplat, trecând de la 29 de mii în 2006 la 95 de mii şapte ani mai târziu. Reamintim că un imigrant este un străin născut în străinătate care stă legal în Franţa. Evident, cifrele nu iau în calcul imigraţia clandestină care este prin definiţie imposibil de măsurat.

Cifrele de mai sus au o explicaţie simplă. Din spusele cercetătorilor de la INSEE, soldul migratoriu mai mic provine din faptul că « e vorba adesea de studenţi străini care au părăsit Franţa la sfârşitul studiilor, de muncitori străini – adesea europeni - care şi-au încheiat contractul în Hexagon şi s-au întors acasă sau de imigranţi care, la pensie, se reîntorc în ţara lor de baştină ». De notat că institutul de statistici nu precizează originea imigranţilor. Un document publicat anul trecut de acelaşi INSEE constata însă că « imigraţia în Franţa este tot mai mult de origine europeană ».

Cum remarcă o serie de analişti, acest cifre permit completarea simplistă făcută de Frontul naţional – partidul extermei drepte franceze – mişcare politică ce vorbeşte în continuu de numărul de străini care sosesc în Franţa dar îi uită sistematic la socoteală pe cei care pleacă. La acest context deci tensionat, de crispaţie, pe tema migranţilor şi a refugiaţilor, INSEE vine şi pune lucrurile la punct. Da, tot mai mulţi imigranţi vin în Franţa dar totodată tot mai mulţi o şi părăsesc.

E greu de asemenea de vorbit despre un aflux mare de refugiaţi în Franţa întrucât autorităţile de la Paris mizează pe o cifră de azilanţi stabilă în 2015 fată de anul trecut, spre deosebire de Germania sau Suedia unde numărul cererilor de azil a explodat.

INSEE reaminteşte că mărirea fluxurilor migratorii nu este specifică Franţei dar situaţiile diferă de la o ţară la alta. In Germania spre exemplu soldul migratoriu este în mare creştere în timp ce în Spania el a devenit negativ.

In fine, pentru a avea o viziune completă a situaţiei migratorii, la imigranţii evocaţi înainte trebuie adăugate şi persoanele născute franceze în străinătate şi cele străine născute în Franţa. Ori în perioada studiată – 2006-2013 – francezii care au plecat au fost tot mai numeroşi – de la 138 de mii în 2006 la 197 de mii şapte ani mai târziu – iar numărul celor care au revenit e constant, în jur de 77 de mii. Si aceste cifre sunt pentru unii analişti cele care trebuie să dea cel mai mult de gândit întrucât ele arată că tot mai mulţi tineri francezi – fie studenţi fie proaspăt intraţi în câmpul muncii – aleg să plece în afara Hexagonului.

Ca o concluzie, INSEE dă pentru prima dată o cifră, cea a străinilor care trăiesc în Franţa: 4,2 milioane, o cifră mai mică decât evaluările făcute până acum. Imigranţii reprezintă de partea lor 8,9 la sută din populaţia totală a ţării. In acelaşi timp, circa 3,5 milioane de persoane născute în Franţa trăiesc în afara Hexagonului.