Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Depăşită de problema migranţilor, Slovenia cere ajutorul Europei

2015-09-18t181740z_718759105_lr2eb9i1et53y_rtrmadp_3_europe-migrants-croatia_0.jpg

Migranti la frontiera Croatiei cu Slovenia, al Hamica, pe 18 septembrie 2015

Slovenia cere ajutorul Uniunii Europene pentru a face faţă unui fenomen fără precedent la graniţa cu Croaţia de unde continuǎ sǎ vinǎ zeci de mii de refugiaţi. Dupǎ ce a mobilizat poliţia şi armata, guvernul de la Liubliana se pregǎteşte sǎ-i mobilizeze pe poliţiştii şi pe militari aflaţi la pensie. Comisarul european însǎrcinat cu migraţiile, Dimitris Avramopulos, s-a deplasat astǎzi în Slovenia pentru a examina situaţia. In paralel, un mini-summit de crizǎ este convocat duminicǎ la Bruxelles cu participarea Germaniei, Asustriei, Ungariei, României şi a altor ţǎri din Balcani.

Chiar dacǎ Slovenia nu este pentru migranţi decît o ţarǎ de tranzit, situaţia a devenit aproape haoticǎ la graniţa ei cu Croaţia, lungǎ de 670 de kilometri, şi care este şi frontierea slovenǎ a Spaţiului Schengen. Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker declarǎ în context cǎ mica Slovenie şi cei douǎ milioane de locuitori ai ei se vǎd în faţa unor "enorme probleme, aproape existenţiale". In cifre, aceste probleme se traduc prin peste 22 000 de migranţi care, de sîmbǎtǎ încoace, au pǎtruns pe teritoriul sloven. Aceşti oameni sunt nerǎbdǎtori sǎ ajungǎ în Germania, Austria sau Suedia, cele trei destinaţii privilegiate, iar uneori protesteazǎ cînd li se spune cǎ trebuie sǎ aştepte sau sǎ-şi decline identitatea.

Mai multe incidente sunt semnalate în acest context, printre altele un incendiu. 27 de corturi au fost distruse de foc la Brezice, aproape se frontiera croatǎ. Sǎ fie acest incendiu unul voluntar, un fel de "mesaj" indirect al acestor migranţi care vor de fapt sǎ ajungǎ cît mai repede în acel El-Dorado visat de ei, format din cele trei ţǎri enumerate mais sus, şi nu sǎ piardǎ timpul într-o tabǎrǎ improvizatǎ? Un alt incident relatat de Agenţia Frace Presse este şi el semnificativ pentru febrilitatea cu care aşteaptǎ migranţii sǎ ajungǎ la destinaţie: o mie dintre ei au trecut pe jos frontiera în Austria crezînd, s-ar pǎrea, cǎ intrǎ pe teritoriul german.

Dupǎ cum recunoaşte Bruxelles-ul, în Balcani s-a creat o situaţie de urgenţǎ, cu atît mai mult cu cît vremea proastǎ îngreuneazǎ deplasǎrile şi viaţa cotidianǎ a acestor oameni. Experţii avertizeazǎ însǎ cǎ nici ploaia, nici zǎpada şi nici frigul din Europa nu-i va descuraja pe sirieni, irakieni sau afgani sǎ-şi asume în continuare riscul exodului. Mai ales cǎ intervenţia rusǎ din Siria a pus pe drumuri alte cîte zeci de mii de oameni. 

S-ar pǎrea cǎ indiferent de mǎsurile pe care le adoptǎ Europa la graniţele ei exterioare, migranţii gǎsesc soluţii pentru a pǎtrunde în spaţiul european. Rutele migratorii se modificǎ deci continuu, dovadǎ cǎ dupǎ instaurarea unui control maritim în largul coastelor libiene fluxul s-a îndreptat spre Grecia. "Ruta Balcanilor" se modificǎ şi ea în funcţie de circumstanţe, dovadǎ cǎ dupǎ ce Ungaria şi-a închis frontiera fluxul s-a îndreptat spre Croaţia şi spre Slovenia.

Pentru moment este absolut imposibilǎ şi identificarea, în aceastǎ masǎ de migranţi, a celor care fug de rǎzboi sau de mizerie. Germania este gata sǎ recurgǎ la avioane militare pentru a-i expulza pe migranţii care nu corespund statutului de refugiat, dar acest avertisment nu descurajeazǎ pentru moment pe nimeni. In mintea tututor acestor oameni rǎmîne întipǎritǎ mai degrabǎ imaginea doamnei Merkel cu braţele deschise invitîndu-i pe damnaţii lumii sǎ vinǎ în Germania.

Uniunea Europeanǎ continuǎ sǎ fie tot mai divizatǎ în privinţa fenomenului, dupǎ cum reiese din unele declaraţii fǎcute la Madrid de partidele conservatoare din spaţiul Uniunii europene, reunite într-o sesiune de douǎ zile. "Nu putem accepta în Europa toatǎ mizeria lumii", a declarat Joseph Daul, preşedintele Partidului popular european. In acelaşi timp Jean-Claude Juncker denunţa la Bruxelles egoismul Europei. "Imi vine aproape sǎ plîng cînd vǎd aceste cortegii de refugiaţi care îmi amintesc de sfîrşitul celui de-al doilea rǎzboi mondial", a spus preşedintele Comisiei Europene.

Frumoase cuvinte, dar ar fi fost mai bine ca Europa sǎ fi exportat democraţie şi bunǎstare, şi chiar sǎ fi evitate rǎzboaiele de pe teritoriul ei şi sǎ le fi eradicat pe alte teritorii, ca sǎ nu-i mai vinǎ sǎ "plîngǎ" acum.