Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Franţa, interogaţii pe tema suburbiilor, la zece ani de la o mare revoltǎ a tinerilor

bosquet_6.jpg

Vandalism într-o zona suburbana din Franta
Image source: 
credit foto: france24

O vastǎ discuţie are loc în aceste zile în Franţa pe tema suburbiilor şi a modului în care gruvernele din ultimii zece ani au acţionat pentru a ameliora condiţiile de viaţǎ şi mixitatea socialǎ în cartierele defavorizate. Aceste subiecte revin în actualitate întrucît în urmǎ cu zece ani Franţa a fost confruntatǎ cu un veritabil fenomen de guerilla urbanǎ.

Totul a început pe 27 octombrie 2005 cînd doi tineri, unui de 15 şi altul de 17 ani, urmǎriţi de poliţie, s-au ascuns într-un transformator electric unde au murit electrocutaţi. Ce a urmat a fost un veritabil coşmar pentru guvernul de dreapta de atunci condus de Dominique de Villepin precum şi pentru ministrul de interne Nicolas Sarkozy.

Tinerii s-au revoltat în 300 de comune franceze, peste 230 de instituţii publice au fost distruse parţial sau integral, în jur de 10 000 de maşini au fost incendiate, forţele de ordine au operat 3000 de arestǎri iar în jur de 200 de poliţişti au fost rǎniţi. Numai dupǎ decretarea stǎrii de urgenţǎ lucrurile s-au mai calmat şi fervoarea insurecţionalǎ a scǎzut.

Cum stau însǎ lucrurile astǎzi? se întreabǎ sociologii, psihologii, editorialiştii, oamenii politici. Mare lucru nu s-a schimbat, aceasta pare sǎ fie concluzia sau numitorul comun al multor intervenţii. Concentrarea etnicǎ nu a diminuat în aceste cartiere aşa-zis defavorizate, afectate în continuare de insecuritate şi de traficul de droguri. Iar unele cartiere devin un fel de deşert social pentru cǎ magazinele şi cafenelele se închid, serviciile publice nu mai funcţioneazǎ iar asociaţiile de locatari nu sunt motivate pentru a propune proiecte. Dupǎ 2005 au fost lansate şi unele proiecte de renovare urbanǎ, dar multe s-au pierdut în hǎţişul birocraţiei, declarǎ un sociolog pentru Agenţia France Presse.

Ar mai fi posibile şi astǎzi astfel de revolte? iatǎ o altǎ întrebare care revine în context. Acelaşi sociolog avanseazǎ un rǎspuns simplu şi destul de cinic: nu, spune el, tinerii din zonele defavorizate nu se mai gîndesc la revolte întrucît ştiu cǎ ele nu folosesc la nimic şi oricum nu vor sǎ fie reperaţi de poliţie.