Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Mari manevre diplomatice în jurul crizei siriene, Iranul invitat pentru prima oarǎ la consultǎrile internaţionale

2015-10-23t124836z_1220572394_gf20000029389_rtrmadp_3_usa-kerry_1_0.jpg

Precedenta reuniune la Vienna a ministrilor de externe turc, american, saudit si rus
Image source: 
credit foto: rfi.fr

Culisele diplomaţiei internaţionale au intrat într-o mare febrilitate diplomaticǎ axatǎ pe Siria. Iranul va participa pentru prima datǎ, vineri, la Viena, la negocierile privind criza din Siria şi implicaţiile ei regionale. Alte consultǎri prealabile sunt în curs ceea ce ar putea însemna cǎ asistǎm la trecerea de la diplomaţia paralelǎ la un efort comun de cǎutare a unei soluţii.

Aceste manevre diplomatice sunt în mare parte un rezultat al faptului cǎ Rusia şi-a asumat un nou rol în Orientul Apropiat, din punct de vedere militar şi politic. Existǎ însǎ şi o anumitǎ presimţire cǎ în absenţa unei iniţiative comune o mare catastrofǎ s-ar putea anunţa la orizont. Pentru cǎ nimeni nu a reuşit, de unul singur, sǎ influenţeze situaţia din Siria. Iranul şi Rusia îl sprijinǎ pe Bachar al-Assad dar trebuie în prezent sǎ accepte o evidenţǎ, absolut nimic nu se va putea construi în viitor în jurul persoanei sale. Arabia Sauditǎ şi Turcia au fǎcut tot posibilul pentru a provoca prǎbuşirea regimului de la Damasc, dar dupǎ patru ani de efoturi constatǎ cǎ nu Bachar al-Assad este cel care pǎrǎseşte Siria ci milioane de sirieni disperaţi. Statele Unite şi Franţa, care au lansat bnombardamente masive împotriva poziţiilor ocupate de Organizaţia statul islamic, sunt şi ele obligate sǎ constate cǎ nu aceasta este strategia prin care jihadismul ar putea fi eradicat.

Eşecurile de pînǎ acum, acumularea marelui numǎr de morţi, peste 250 000, spectrul destabilizǎrii altor ţǎri prin imigraţie şi proliferarea jihadismului, par sǎ-i facǎ acum pe toţi aceşti protagonişti ai conflictului sǎ schiţeze un gest în favoarea unor negocieri globale.

Franţa, care va participa şi ea la discuţiile de vineri de la Viena, se declarǎ de acord cu invitarea Iranului, la "iniţiativa" Statelor Unite, dar de fapt sub presiunea Rusiei. Tot vineri vor mai fi reprezentate, pe lîngǎ Rusia, Statele Unite, Turcia, Arabia Sauditǎ, şi alţi "actori regionali" (ca sǎ folosesc o expresie a Agenţiei France Presse), precum Egiptul, Iordania, Qatarul şi Emiratele arabe unite.

Participarea Iranului la aceste discuţii reprezintǎ fǎrǎ îndoialǎ o victorie diplomaticǎ a Rusiei, dar şi a raţiunii. Iranul este principala putere şiitǎ în regiune şi rǎmîne decisǎ sǎ-i protejeze cu orice preţ pe şiiţii din Irak şi din Siria, precum şi pe cei, minoritari, din alte ţǎri arabe.

De notat cǎ la precedentele conferinţe internaţionale legate de Siria, din 2012, organizate la Geneva, Iranul nu a fost invitat, dar la acea orǎ Teheranul se afla încǎ în litigiu cu întreaga comunitate internaţionalǎ din cauza programului sǎu nuclear. Intre timp a fost semnat un acord în aceastǎ privinţǎ iar Statele Unite au schiţat un gest de deschidere spre Teheran, ceea ce permite revenirea acestei ţǎri pe scena diplomaţiei regionale.

Si Uniunea Europeanǎ va fi reprezentatǎ la discuţiile de vineri de la Viena, prin reprezentanta sa pentru politica externǎ, doamna Federica Mogherini. Din pǎcate Uniunea Europeanǎ nu a reuşit pînǎ acum sǎ adopte o poziţie unicǎ şi fermǎ în privinţa Siriei. Franţa, de exemplu, a pus mereu ca o condiţie pentru reglementarea politicǎ a crizei siriene plecarea de la putere a lui Bachar al-Assad, în timp ce Germania s-a arǎtat întotdeauna mai pragmaticǎ afirmînd cǎ într-o primǎ fazǎ, chiar dacǎ este vinovat de uciderea a zeci de mii de concetǎţeni de-ai sǎi, dictatorul de la Damasc poate juca un rol tranzitoriu. O atitudine pe care au adoptat-o de altfel şi unii lideri politici francezi. In mai multe rînduri diverşi deputaţi, de exemplu, au fǎcut deplasarea la Damasc pentru a menţine un contact cu Bachar al-Assad.

Trei deputaţi francezi de dreapta s-au aflat la Damasc chiar recent marţi 27 şi miercuri 28 octombrie, unde au fost primiţi de preşedintele sirian. Unul dintre aceşti deputaţi, Jean-Frédéric Poisson, şeful unei mici formaţiuni care graviteazǎ în galaxia opoziţiei franceze, a şi declarat de altfel cǎ soluţia în Siria trebuie sǎ treacǎ prin dialogul cu preşedintele sirian. O afirmaţie total contrarǎ poziţiei oficiale a Franţei, cea exprimatǎ de preşedintele François Hollande, potrivit cǎruia Bachar al-Assad este problema şi nu soluţia în cazul crizei siriene.