Libération : « Cele trei zile de doliu naţional au acţionat ca un catalizator social »

Tribuna din Libération este semnată de politoloaga de origine română Irène Costelian. Autoarea cotează că « în timp ce criza migranţilor continuă să agite Europa, la estul continentului România revine pe avanscenă pe fondul unor manifestaţii populare care au reuşit chiar să răstoarne guvernul şi pe atot-puternicul său premier Victor Ponta ». In continuarea analizei sale, Costelian constată că după tragedia de la clubul Colectiv, « festiva capitală a României şi-a închis uşile ; asta după ce devenise în ultimii ani una dintre cele mai căutate destinaţii pentru aşa-zişii « citybreakers » - amatorii de vacanţe scurte de ultim moment. Nu mai petrece nimeni în capitala României. Cele trei zile de doliu naţional au acţionat ca un catalizator social. A luat naştere o nouă mişcare cetăţenească ce-i atinge mai ales pe tineri dar şi pe părinţii lor. Reapar astfel din nou la suprafaţă fracturile trecutului, în continuare prezente ».

« Incendiul de la clubul Colectiv a lovit tare generaţia anilor ’80, adică pe cei puţin peste 30 de ani. Produs incomplet al sistemului ceauşist, această generaţie ocupă un loc aparte în populaţia ţării. Prea tânără pentru a fi contaminată de relele regimului comunist, ea este totodată prea bătrână ca să se poată declara inocentă. E vorba de generaţia românilor « luminaţi », deschişi spre lume, tineri activi ale căror vieţi cotidiene nu diferă foarte mult de cele ale omologilor lor din New York, Paris sau Berlin. Evenimentul tragic de săptămâna trecută i-a marcat însă profund şi pe părinţii acestora. Fiecare dintre ei s-a gândit că poate şi propriul lor copil era la concert ».

Manifestanţii denunţă oportunismul Bisericii şi corupţia sa endemică

« Foarte repede au apărut însă diviziuni în societatea civilă » continuă Irène Costelian în paginile lui Libération. « Incurajaţi de muţenia şi apoi de mesajele anacronice ale Bisericii ortodoxe, anumiţi oameni au început să critice victimele acuzându-le că au participat la o petrecere satanistă şi că deci îşi meritau soarta. In contextul în care Biserica ortodoxă ia parte de obicei la deciziile statului, mutismul ei a avut un ecou insuportabil pentru toţi cei care au fost afectaţi de catastrofă. Treptat manifestanţii au început aşadar să denunţe oportunismul Bisericii, corupţia sa endemică şi veniturile pe care le înregistrează în urma acestei drame graţie înmormântărilor. Chiar dacă nemulţumirea mocnea de ceva vreme, e clar că azi ruptura dintre Biserica ortodoxă şi tineri pare consumată » e de părere Irène Costelian.

In finalul articolului ei, politoloaga de origine română notează că « în ciuda incertitudinilor care planează asupra întregii clase politice, manifestanţii vor continua să iasă iasă în stradă. Chiar dacă pentru moment ei nu cer încă demisia Klaus Iohannis – ales acum un an graţie mobilizării acestei generaţii – oamenii sunt critici faţă de felul în care preşedintele a gestionat evenimentul. Protestatarii îi cer acum socoteală şefului statutului şi pentru inacţiunea sa în combaterea corupţiei care este tot mai mare în sânul administraţiei sale. Lăsând însă deoparte clasa politico-economică, sistemul pe care aceasta l-a întreţinut este astăzi ţinta principală a manifestanţilor. Furia tot mai mare care se aude la Bucureşti e departe de a se potoli, cu atât mai mult cu cât ea survine la doar câteva zile după lansarea unei anchete privind mineriadele din anii ’90 şi a implicării liderilor de atunci, în particular a ex-preşedintelui Ion Iliescu. De această dată e limpede că oamenii nu se vor lăsa păcăliţi iar puterea nu va putea apela la mineri ca să vină să le închidă gura manifestanţilor » conchide Irène Costelian articolul din Libération.