Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Uniunea Europeanǎ cere ajutorul statelor africane pentru a frîna fluxul de imigranţi

2015-11-11t190411z_1351700393_gf20000055393_rtrmadp_3_europe-migrants-africa_0.jpg

Summit UE - Africa, La Valetta, Malta
Image source: 
credit foto: rfi.fr

Uniunea Europeanǎ şi ţǎrile africane se angajeazǎ sǎ coopereze, sub toate aspectele, în privinţa fluxului migrator fǎrǎ precedent de la al doilea rǎzboi mondial încoace care afecteazǎ continentul european. Acest angajament figureazǎ în declaraţia comunǎ pregǎtitǎ cu ocazia reuniunii la vîrf gǎzduitǎ în oraşul La Valetta, capitala arhipelagului Malta, şi la care au fost prezenţi în jur de 50 de şefi de stat şi de guvern europeni şi africani. Un summit care nu a reuşit însǎ sǎ rezolve toate problemele.

De fapt, pentru europeni, obiectivul numǎrul unu este frînarea fluxului de imigranţi. Dupǎ cuvintele pline de umanitate şi gesturile pline de generozitate la care întreaga lume a asistat în cursul verii, în prezent s-au înmulţit semnalele de alarmǎ. Dupǎ ce Slovenia a decis sǎ instaleze sîrmǎ ghimpatǎ la graniţa sa cu Croaţia, Suedia se declarǎ şi ea depǎşitǎ de valul de migranţi şi a anunţat reintroducerea controalelor la frontierele sale.

Şi Franţa va începe, de vineri 13 noiembrie, pentru o lunǎ, sǎ-i controleze pe cei care ajung la frontierele sale, dar precizeazǎ cǎ mǎsura este luatǎ nu în contextul fluxului de imigranţi ci al pregǎtirii Conferinţei mondiale pe tema climatului din decembrie. Dorinţa europenilor este ca autoritǎţile africane sǎ coopereze în vederea rapatrierii imigranţilor sosiţi ilegal de pe continentul negru. Ceea ce ţǎrile africane nu sunt dispuse sǎ facǎ fǎrǎ anumite angajamente din partea Uniunii Europene, în special în materie de finanţare a dezvoltǎrii pe continentul negru. Tehnic vorbind, în planul de acţiune adoptat în Malta, figureazǎ trimiterea unor agenţi africani în Europa care sǎ-i ajute pe colegii lor europeni sǎ determine naţionalitatea imigranţilor africani ilegali. Uniunea Europeanǎ doreşte de fapt sǎ transmitǎ un mesaj clar în direcţia milioanelor de candidaţi la imigraţie din Africa şi sǎ-i avertizeze cǎ riscǎ sǎ fie trimişi înapoi.

Europenii au anunţat în contextul acestui summit maltez crearea unui fond de un miliard opt sute de milioane de euro destinat tocmai frînǎrii fluxului de imigranţi.

Mai mulţi lideri africani s-au arǎtat însǎ iritaţi de fixaţia pe care o au europenii în privinţa imigranţilor africani cînd sute de mii de sirieni, de exemplu, au fost primiţi în Europa. Preşedintele senegalez denunţǎ chiar un  tratament discriminatoriu aplicat de europeni, tratament pe care îl condamnǎ. De altfel mulţi africani care vin în Europa sunt în cǎutare de protecţie, ei pǎrǎsind zone de rǎzboi sau de catastrofe naturale.

Sefii de stat şi de guvern ai ţǎrilor membre ale Uniunii Europene au mai avut ocazia, datǎ fiind aceastǎ deplasare pe insula Malta, sǎ discute şi despre relaţiile lor cu Turcia, un alt partener important în contextul actualei crize a imigranţilor.

Si Turcia cere bani, de fapt, în schimbul frînǎrii fluxului de imigranţi, precum şi alte avantaje, de exemplu liberalizarea vizelor. In unele capitale europene existǎ sentimentul cǎ Ankarei i s-a promis prea mult şi cǎ ea a fǎcut prea puţin pentru a-i împiedica pe imigranţi sǎ plece în masǎ spre ţǎrmurile Greciei şi ale Italiei. In context, liderii europeni au motive sǎ-şi punǎ întrebǎri şi despre viitorul Spaţiului Schengen, pus de fapt la o grea încercare odatǎ cu valul de imigranţi.

Revenind însǎ la Erdogan, el a relansat propunerea de crearea a unei "zone securizate" în nordul Siriei unde sǎ fie dirijate persoanele deplasate. Aceastǎ zonǎ, spune el, ar urma sǎ fie "curǎţatǎ de terorism" şi nici un avion nu ar avea dreptul sǎ o survoleze. Propunerea intervine în contextul în care Turcia va gǎzdui, sîmbǎtǎ şi duminicǎ, o reuniune a grupului G20, la care şi-au anunţat participarea atît preşedintele american Barack Obama cît şi liderul de la Kremlin Vladimir Putin. Probabil cǎ la aceastǎ reuniune vor fi dezbǎtute mai pe larg propunerile Turciei, care mai evocǎ şi posibilitatea unei intervenţii la sol împotriva Organizaţiei statul islamic.

Nu este exclus ca Ankara sǎ aibǎ interesul de a-aşi atribui ea, într-o bunǎ zi, meritul de a-i fi eradicat pe jihadişti, decît sǎ lase aceastǎ misiune pe seama kurzilor, care ar cîştiga o imensǎ popularitate şi legitimitate printr-o astfel de victorie. Preşedintele Erdogan considerǎ însǎ cǎ o intervenţia a armatei turce va trebui fǎcutǎ în contextul unei coaliţii şi pe fondul unei strategii clare, la care fǎrǎ îndoialǎ Alianţa Atlanticǎ, din care face parte Turcia, ar avea un cuvînt de spus.