Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Teroare la Paris - trei zile de doliu naţional în Franţa

2015-11-13t235016z_1844975998_gf20000058502_rtrmadp_3_france-shooting_0.jpg

Franta vizata de terorism
Sursa imaginii: 
credit foto: rfi.fr

Cel puţin 128 de morţi şi 250 de rǎniţi dintre care 90 într-o stare gravǎ. Este bilanţul încǎ provizoriu al atacurilor teroriste coordonate comise vineri searǎ în capitala Franţei. 8 terorişti au fost implicaţi în aceste atacuri, iar şapte dintre ei au murit activîndu-şi centurile de exploziv, afirmǎ autoritǎţile franceze. Preşedintele Franţei li s-a adresat din nou cetǎţenilor, prin intermediul televiziunii, în aceastǎ dimineaţǎ, pentru a-i avertiza cǎ ţara se aflǎ de fapt în rǎzboi.

"Ceea ce s-a întîmplat ieri la Paris est un act de rǎzboi planificat din exterior de Organizatia statul islamic, cu complicitǎţi în interior" a spus François Hollande. El a adas un omagiu forţelor de securitate şi a ţinut sǎ spunǎ cǎ un dispozitiv maxim de securitate a fost activat în întreaga Franţǎ.

Franţa a fost agrestǎ în mod laş dar va fi fǎrǎ milǎ în lupta sa împotriva armatei jihadiste, a mai subliniat şeful statului francez, care  a mai lansat un apel la unitate. "Franţa este puternicǎ, chiar dacǎ este rǎnitǎ. Franţa este solidǎ, activǎ şi va triumfa împotriva barbariei.

Ceea cea apǎrǎm este patria noastrǎ dar si valorile universale, de libertate şi democraţie" a mai spus François Hollande.  

Atacul cel mai sîngeros s-a produs vineri searǎ în sala de spectacole Bataclan de la Paris, unde patru terorişti au intrat în jurul orei 21h30. Scopul lor evident a fost acela de ucide cît mai multe persoane, cu arme automate. Teroriştii s-au baricadat apoi în sala de spectacole cu un mare numǎr de ostatici. In momentul asaltului dat de forţele de ordine, trei ore mai tîrziu, teroriştii au acţionat centurile lor de exploziv. La Bataclan avea loc un concertdat de un grup de rock american.

O anchetǎ este în curs şi prima urgenţǎ pare sǎ fie identificarea teroriştilor. Analize ADN au fost prelevate în acest sens, în funcţie de identitatea asasinilor vor putea fi elucidate probabil şi alte detalii legate de modul în care au operat, de exemplu vor putea fi anchetate persoane din anturajul lor.

In privinţa atentatului de la stadionul Franţei, comentatorii spun cǎ teroriştii au avut un plan care nu le-a reuşit, acela de a provoca masacrele în direct, captat de camerele de luat vederi.

In virtutea stǎrii de urgenţǎ, numeroase activitǎţi, manifestǎri sportive, spectacole şi reuniuni publice au fost suspendate. Parcul de distracţii Disney, de exemplu, este închis. Scolile şi universitǎţile sunt închise astǎzi, excursiile şcolare anulate. 11 staţii de metrou erau închise în cursul dimineţii, dar metrourile, trenurile şi avioanele continuǎ sǎ funcţioneze normal.

De notat cǎ Statele Unite şi-au suspendant pentru moment zborurile spre Paris. Air France îşi menţine însǎ zborurile spre toate destinaţiile.

Atacurile fǎrǎ precedent de la Paris au provocat o undǎ de şoc planetarǎ. Concluziile sunt însǎ destul de amare. Terorismul demonstreazǎ cǎ poate lovi în lumea liberǎ şi democraticǎ, jihadiştii demonstreazǎ cǎ sunt capabili sǎ organizeze atacuri coordonate, sǎ recruteze adepţi şi sǎ constituie reţele de sprijin în Occident.

Franţa este ţinta atacurilor islamiste radicale din 1995. La ora aceea salafiştii au organizat atentate. In prezent atentatele de la Paris nu sunt revendicate. Existǎ însǎ douǎ ipoteze: sau Al Qaida, sau Organizaţia Statul Islamic. 

Spre deosebire de atacurile din ianuarie, modul de operare s-a modificat. La începutul acestui an ţinta atacurilor au fost jurnaliştii de la revista umoristicǎ Charlie Hebdo precum şi un magazin evreiesc. Acum victimele sunt pur şi simplu civili, oameni care asistau la un meci de fotbal şi la un spectacol de rock, precum şi oameni aflaţi într-un bar sau pe terasa unui restaurant.

Atacurile sunt o expresie a jihadismului mondializat, de exportare evidentǎ a rǎzboiului din Siria şi din Irak. Ceea ce era de altfel de aşteptat, toate cancelariile occidentale ştiu cǎ au în faţa lor un adversar redutabil care nu va rǎmîne imobilizat pe un singur front, în Orientul Apropiat sau în Africa subsaharianǎ.

Din nou devine evident cǎ rǎzboiul împotriva terorismului este asimetric, atipic şi cǎ democraţiile rǎmîn fragile în faţa unor adversari care îşi propun de fapt sǎ ucidǎ cît mai mulţi civili posibil pentru a destabiliza de fapt viaţa cotidianǎ, pentru a teroriza societatea occidentalǎ, pentru a ucide de fapt ideea de libertate şi de democraţiile.  

Modul de operare al teroriştilor aminteşte de ceea ce s-a întîmplat în 2008 la Bombey, în India, unde un grup de terorişti a atacat un mall, a ucis un mare numǎr de civili, iar pentru lichidarea asasinilor atunci poliţia şi armata indiene au avut nevoie de cîteva zile.

Dezbaterea a început deja în Franţa în privinţa mǎsurilor care ar trebui adoptate pentru mai multǎ securitate. Unele voci spun cǎ Franţa trebuie sǎ preia modelul Israelului şi sǎ permitǎ funcţionarilor publici, altor cadre, agenţilor de pazǎ, sǎ poarte arme asupra lor.

Un alt comentator spunea în dimineaţa aceasta: Franţa nu a cunoscut niciodatǎ în istoria ei o perioadǎ de pace atît de lungǎ de peste 65 de ani, cîţi au trecut de la al doilea rǎzboi mondial. Ori, acum, Franţa trebuie sǎ se adapteze unoi noi realitǎţi pentru cǎ se aflǎ în rǎzboi, un rǎzboi care va fi lung şi care poate lua forme monstruoase.

Personal cred cǎ acest atac terorist riscǎ sǎ aibǎ numeroase efecte, inclusiv economice. Imaginile difuzate pe întreaga planetǎ dupǎ atacurile de viner s-ar putea sǎ aibǎ un impact asupra turismului. Anularea zborurilor dinspre Statele Unite nu este nici el un semn bun. Chiar dacǎ francezii declarǎ cǎ vor continua sǎ trǎiascǎ la fel ca şi pînǎ acum, pentru a nu se lǎsa intimidaţi de terorism, reflexele lor cotidiene riscǎ sǎ se modifice.

In aceastǎ zi de sîmbǎtǎ emoţia este prea mare pentru o analizǎ serioasǎ a dispozitivului de securitate pe care executivul francez l-a anunţat la începutul acestui an, dupǎ atacul de la Charlie Hebdo. Dar în zilele urmǎtoare, şi dupǎ perioada de doliu, probabil cǎ ministerul de interne şi puterea socialistǎ se va afla sub focul criticilor. In toatǎ aceastǎ perioadǎ au fost dejucate unele tentative de atentat, dar rǎmîne o evidenţǎ: autoritǎţie franceze nu au avut suficiente informaţii pentru a dejuca operaţiunea de ieri, care a fost una coordonatǎ cu grijǎ, dacǎ ne gîndim de exemplu la centurile de exploziv de care dispuneau teroriştii.