Franţa – zi de doliu, de consultǎri politice şi de mobilizare împotriva barbariei jihadiste

Doliu

In aceastǎ duminicǎ tristǎ mii de persoane au mers în pelerinaj în locurile unde au avut loc atentatele, unde se adunǎ mesajele de simpatie, buchetele de flori şi lumînǎrile aprinse. "Nu ne este fricǎ", iatǎ ce scrie pe multe mesaje depuse de anonimi în locurile dramei.

Majoritatea muzeelor, cum ar fi Luvru, sunt închise, la fel şi mgazinele care în general sunt în plinǎ efervescenţǎ comercialǎ în aceastǎ perioadǎ a anului sunt. Turnul Eiffel nu a fost luminat noaptea trecutǎ şi nu este accesibil vizitatorilor pentru moment.

Luni la ora 16 întreaga ţarǎ va pǎstra un moment de reculegere în memoria victimelor. Iar preşedintele François Hollande se va exprima, în mod excepţional, în faţa celor douǎ camere ale Parlamentului reunite la Versailles.

Ancheta

Firele anchetei duc în prezent în Belgia, în jurul Bruxelles-ului, de unde par sǎ fi venit la Paris unii dintre atacatori. Trei arestǎri au fost efectuate în cartierul  Molenbeek unde peste 50 la sutǎ dintre locuitori sunt de origine musulmanǎ. Islamul radical este prezent de multǎ vreme în aceastǎ localitate, "dar într-o formǎ minoritarǎ", afirmǎ primarul localitǎţii, Françoise Schepmans. Alţi comentatori afirmǎ însǎ cǎ acest cartier este de fapt controlat de bande salafiste.  

Un alt fir al anchetei duce spre anturajul unuia dintre terorişti, care a fost între timp identificat. Este vorba despre un om de 29 de ani, pe nume Omar Ismail Mostefai. Intre 2004-2010 individul a avut opt condamnǎri pentru diverse delicte, iar din 2010 el era fişat la rubrica S, altfel spus ca individ potenţial periculos. Dupǎ cum aratǎ agenţiile de presǎ, Ismail, unul din kamikaze care au operat în sala Bataclan, a fost identificat dupǎ amprenta unui deget.

Sapte membri ai familiei sale sunt arestaţi şi anchetaţi în prezent, printre care fratele sǎu şi tatǎl sǎu. Pentru moment, dupǎ cum aratǎ agenţiile de presǎ, familia sa pretinde cǎ nu mai avea relaţii cu Ismail. Se ştie deja cǎ Ismail s-a radicalizat în urmǎ cu 5 ani, în oraşul Chartres, unde frecventa o moschee. Se mai ştie cine a fost imamul care l-a îndoctrinat pe Ismail, este vorba de un imam marocan care s-ar pǎrea cǎ şi-a desfǎşurat activitatea şi în Belgia. 

Sunt indicii cǎ Ismail a efectuat un stagiu de îndoctrinare şi formare militarǎ în Siria, unde de altfel au plecat mulţi tineri din Occident, Belgia şi Franţa fiind însǎ ţǎrile europene care au trimis cel mai mare contingent de candidaţi la jihad.

Un alt terorist care a operat la Stadionul Franţei pare sǎ fi intrat în Europa cu fluxul de refugiaţi, pe 3 octombrie, pe insula greacǎ Leros.  

Consultǎri la Elysée

La Paris, preşedintele François Hollande se consultǎ în cursul acestei zile cu liderii tuturor partidelor politice din Franţa, precum şi cu reprezentanţii grupurilor parlamentare. Prima personalitate sositǎ la Palatul Elysée pentru consultǎri este fostul preşedinte Nicolas Sarkozy, care şi el a lansat un apel la unitatea francezilor în contextul acestei încercǎri. Nicolas Sarkozy cere însǎ executivului francez "o modificare drasticǎ a politicii în materie de securitate". El considerǎ cǎ şi politica în materie de imigraţie trebuie regînditǎ şi recomandǎ amînarea Conferinţei mondiale pe tema schimbǎrilor climaterice din decembrie.

Meritǎ reamintitǎ în context aceastǎ frazǎ pronunţatǎ de primul ministru Manuel Vals: unitatea este scutul nostru împotriva terorismului. El s-a exprimat din nou în cursul dimineţii şi a adresat un mesaj cǎtre familiile victimelor. Pentru moment 103 victime au fost identificate, dar mai sunte între 20 şi 30 de victime în curs de identificare. Sunt deci familii care încǎ nu ştiu nimic despre copiii lor sau despre rudele lor care se aflau vineri searǎ în diverse locuri unde au fost comise atentatele la Paris.

Statul încearcǎ sǎ ajute aceste familii din punct de vedere psihologic, juridic şi material. Unele familii au venit din provincie ca sǎ identifice corpurile unora dintre victime, şi a fost organizatǎ primirea şi încadrarea lor la Scoala de rǎzboi, Ecole militaire.

Dincolo de principiul unitǎţii, afişat în general în momente de emoţie, clasa politicǎ francezǎ nu are însǎ aceeaşi viziune despre modul în care Franţa trebuie sǎ se apere în faţa agresorului terorist şi despre modul în care trebuie sǎ acţioneze în strǎinǎtate pe diferite fronturi. Existǎ, spun comentatorii, o formǎ de "decenţǎ republicanǎ" în Franţa în momente de crizǎ gravǎ, dar dezbaterea de pe poziţii divergente nu înceteazǎ niciodatǎ.

Opoziţia, de exemplu, considerǎ cǎ Franţa ar trebui sǎ adopte o poziţie pragmaticǎ în Siria şi sǎ-l considere pe preşedintele Bachar al-Assad drept un aliat temporar necesar, cum face Rusia.