Muzeul Luvru închis în prima zi de doliu national instaurat dupà atentatele teroriste din 13 noiembrie
Sursa imaginii:
Vasile Damian
Special Paris
15 Noiembrie 2015
Muzee închise dar cafenele pline : contraste la Paris într-o zi de doliu naţional (REPORTAJ AUDIO SI FOTO)
Duminica dimineaţa e o zi specială pentru mulţi parizieni. E momentul în care se poate bea pe îndelete o cafea sau o bere la terasa unei braserii ; e dimineaţa în care-ţi poţi face cumpărăturile liniştit în magazinele de cartier deschise mai toate până la ora prânzului. In fine, pentru cei mai « curajoşi », duminica e ziua în care poţi merge de exemplu la un muzeu sau la plimbare pe malurile Senei dacă e frumos afarăcum a fost în această zi de 15 noiembrie.
Nu toatà lumea poate reveni la Paris ca s-o vadà pe Monal Lisa
Două zile după atentatele teroriste care au îndoliat Parisul, principalele atracţii turistice sunt însă închise. Prima verificare o fac la Luvru. Cel mai vizitat muzeu din lume nu e doar închis, dar nici măcar la piramidă – acolo unde se află intrarea – nu poţi ajunge. Toată curtea imensă e şi ea interzisă publicului. Turiştii – veniţi totuşi numeroşi până acolo – sunt nevoiţi să se fotografieze în faţa unei bariere de securitate dacă vor să lase posterităţii dovada că au trecut pe la Luvru. Unii sunt resemnaţi sau doar mefienţi şi asiguraţi. Micuţa franţuzoaică va putea reveni ca să-şi vadă tablourile, cei veniţi de departe au şanse mai puţine ca s-o vadă pe Mona Lisa. In fine, cei veniţi de foarte de departe precum turiştii chinezi întâlniţi în faţa marelui muzeu parizian închis, nu păreau foarte întristaţi de ideea că-şi vor petrece mai mult timp pe străzile capitalei franceze. Am trăit-o şi pe asta – să aud că "e mai periculos la Paris decât în China" comunistă ! Mă îndrept spre unul dintre tot mai numeroşii « şoferi » români de biciclete-rişcă. Hărţuit de poliţie că nu are acte în regulă, azi e supărat şi pe lipsa de turişti pe care i-ar putea plimba prin Paris.
Plec spre al doilea obiectiv al zilei : Turnul Eiffel. Celebrul monument, devenit simbol al Parisului, e şi el închis publicului. Acolo însă cel puţin merită o fotografie : de jos, din faţă, de oriunde se vede ceva din uriaşa construcţie metalică. Doar urcatul în turn e interzis din motive de doliu şi de securitate. Sunt şi unii parizienii uimiţi de închiderea monumentului. « Nu trebuie să cedăm sentimentului de panică » îmi spune o doamnă cu copil. In timp ce localnicii se pot urca în orice zi în Turnul Eiffel, alţii, veniţi tocmai din Mexic, poate că acum aveau singura lor şansă. Ca şi la Luvru, şi la Turnul Eiffel sunt mulţi « compatrioţi » agăţaţi de ghidoanele bicicletelor-rişcă.
Pustiu la Musée d'Orsay, viatà din plin pe malurile Senei
Decid în fine să plec spre Musée d’Orsay, aflat nu departe pe acelaşi mal al Senei. Spre stupefacţia mea nici ţipenie de om acolo, nici un turist nu se rătăcise ca să încerce să-i vadă pe impresionişti. După un sfert de oră de stat cu microfonul degeaba în mână, cobor pe cheiurile Senei, devenite pietonale în multe părţi. A doua surpriză plăcută a zilei : ca în orice duminică însorită, mii de oameni se plimbă, fac sport, picnichează, stau la terasele restaurantelor, sau se joacă cu copii. Pe scurt, viaţa continuă. Constat că tineretul de azi e cel mai destin, cel mai decis să meargă mai departe, să profite de viaţă. A ieşi pe malul Senei ca să cânte la chitară e felul lor de a spune « merde » barbariei. « A sta acasă nu e o alternativă pentru noi. Ne facem viaţa ca de obicei şi indiferent de ceeace s-a întâmplat. Dacă am sta acasă tot nu s-ar schimba nimic. Si apoi, să ştiţi că sunt lucruri mult mai grave decât asta care se întâmplă în lume » îmi spune relaxată o fată de 20 de ani. Inainte de a ne despărţi îi rog pe tineri să-mi cânte ceva. Ei aleg din repertoriul lor să-mi intoneze o melodie compusă imediat după atentatele din ianuarie de la revista satirică Charlie Hebdo.
Dà click ca sà vezi galeria foto
Revista Presei
Top articole
