Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


COP21 – agenda conferinţei influenţatǎ de atentatele de la Paris

2015-11-30t112934z_537789117_lr2ebbu0vwyn2_rtrmadp_3_climatechange-summit_0.jpg

Conferinţa de la Paris pe tema schimbǎrilor climaterice
Sursa imaginii: 
credit foto: rfi.fr

Conferinţa de la Paris pe tema schimbǎrilor climaterice se ţine într-un context special, marcat de atentatele de pe 13 noiembrie. Centrul de conferinţe de la Bourget este o veritabilǎ citadelǎ bine pǎzitǎ iar la Paris manifestaţiile sunt interzise întrucît în Franţa a fost menţinutǎ starea de urgenţǎ. Este de altfel pentru prima datǎ în ultimii 25 de ani, de cînd au loc astfel de conferinţe, cǎ o astfel de întrunire planetarǎ are loc într-o ţarǎ care a decretat starea de urgenţǎ. Vom încerca sǎ analizǎm în cele ce urmeazǎ în ce mǎsurǎ ameninţarea teroristǎ a perturbat agenda conferinţei dar şi condiţiile de desfǎşurare a discuţiilor.

Umbra atentatelor de pe 13 noiembrie, dar şi noua ameninţare planetarǎ pe care o reprezintǎ jihadismul planeazǎ, în mod evident, şi asupra Conferinţei, dar şi asupra Parisului. Capitala Franţei este marcatǎ de tradiţia militantismului, iar faptul cǎ acum au fost interzise diversele manifestaţii preconizate de numeroase organizaţii în contextul Conferinţei apare ca fiind atipic, ba chiar anormal pentru Paris. Duminicǎ 29 noiembrie, în Piaţa Republicii, a putut fi vǎzutǎ o imagine stranie: sute şi sute de perechi de încǎlţǎminte (sandale, bascheţi, cizme, papuci de casǎ şi aşa mai departe) aşezate în rînduri strînse, ca şi cum oamenii care n-au putut manifesta şi-ar fi trimis acolo pantofii… Ceea ce demonstreazǎ cel puţin un lucru, cǎ starea de urgenţǎ nu a distrus şi simţul umorului la Paris.

Sigur, mult mai amare au fost imaginile cu provocatorii care ieri au prefaţat în mod nedemn Conferinţa, atacînd poliţia şi vandalizînd memorialul improvizat în Piaţa Republicii în amintirea victimelor de pe 13 noiembrie.

In mai rînduri, preşedintele François Hollande a ţinut sǎ lege între ele cele douǎ forme de mobilizare, lupta pentru reducerea poluǎrii şi lupta împotriva terorismului. De fapt, a spus el, avem de-a face cu o singurǎ bǎtǎlie, în mǎsura în care fǎrǎ pace nimic nu se poate face pe planetǎ. Ministrul mediului înconjurǎtor, doamna Ségolène Royal, a reluat şi ea aceastǎ idee în declaraţiile ei:

"Nu este o reuniune la vîrf pe tema terorismului dar în acelaşi timp aş spune cǎ existǎ o legǎturǎ comun între faptul cǎ trebuie sǎ înfruntǎm problemele legate de schimbǎrile climaterice şi faptul cǎ trebuie sǎ luptǎm împotriva terorismului. De fapt, aceastǎ conferinţǎ de la Paris este cel mai mare summit convocat vreodatǎ pe tema pǎcii. De ce? Pentru cǎ existǎ o legǎturǎ foarte strînsǎ între dereglǎrile climaterice şi destabilizarea unor comunitǎţi rurale, a unor state, a unor ţǎri, a unor continente. In consecinţǎ lupta este aceeaşi, este o luptǎ pentru pace, este deasemenea o bǎtǎlie pentru civilizaţie, pentru cǎ noi trebuie sǎ inventǎm modelul economic de dezvoltare de astǎzi, nici mǎcar nu mai putem spune pentru mîine. Unii sunt de pǎrere cǎ acest nou model va fi necesar peste 50 de ani sau peste 40 de ani. Nu, astǎzi avem deja numeroase victime ale dereglǎrilor climaterice, deci noul model este o urgenţǎ".

Sunt deci cuvinte pronunţate de ministrul mediului înconjurǎtor, doamna Ségolène Royal. De altfel mulţi editorialişti observǎ aceastǎ punte, între pace şi prezervarea planetei. Douǎ obiective majore puse sub semnul urgenţei, cu atît mai mult cu cît existǎ deja o lungǎ serie de dovezi cǎ dereglǎrile climaterice şi distrugerea mediului înconjurǎtor produc violenţǎ, conflicte, deplasǎri de populaţii şi numeroase tensiuni. Iar aceste situaţii sunt la rîndul lor instrumentalizate de organizaţii teroriste, iar uneori genereazǎ terorism.

Analizat retroactiv, rǎzboiul din Siria este, spun experţii, şi o consecinţǎ a secetei care a afectat aceastǎ ţarǎ începînd din 2008. Seceta a provocat mari deplasǎri de populaţii din zonele rurale spre cele urbane în Siria, provocînd tensiuni şi dezechilibre care s-au agravat în momentul izbucnirii revoltei împotriva regimului de la Damasc. Sigur, între anii de secetǎ şi apariţia jihadimului relaţia nu este directǎ, dar toate evenimentele istorice sunt de fapt rodul mai multor lanţuri cauzale.