Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Franţa îşi menţine starea de urgenţǎ dar îi invitǎ pe turişti la Paris

2015-11-15t153708z_1775693062_lr2ebbf17dlct_rtrmadp_3_france-shooting_0.jpg

Paris, stare de urgenţǎ
Image source: 
credit foto: rfi.fr

In timp ce în nordul Parisului, la Bourget, reprezentanţi din 196 de ţǎri negociazǎ un nou acord în materie de protecţie a mediului înconjurǎtor, în Franţa este menţinutǎ starea de urgenţǎ. Aceasta pe fondul unei ameninţǎri teroriste persistente, şi în ciuda unor prime critici formulate în presǎ în legǎturǎ cu aceastǎ situaţie excepţionalǎ.

In principiu, starea de urgenţǎ urmeazǎ sǎ fie menţinutǎ pînǎ pe 26 februarie anul viitor. Situaţie atipicǎ pentru Franţa, destul de dezastruoasǎ pentru turism, de naturǎ sǎ afecteze şi dimensiunea comercialǎ a sǎrbǎtorilor de iarnǎ. Potrivit unei prime estimǎri a trezoreriei franceze, atentatele de pe 13 noiembrie ar putea penaliza creşterea economicǎ în Franţa cu 0,1 la sutǎ din Produsul Intern Brut, ceea ce echivaleazǎ cu douǎ miliarde de euro.

Concret, starea de urgenţǎ a permis efectuarea a peste 2000 de percheziţii şi confiscarea a 320 de arme. Peste 250 de proceduri judiciare au fost lansate în urma acestor percheziţii, şi 210 persoane au fost arestate.

Executivul francez justificǎ deci menţinerea stǎrii de urgenţǎ, care faciliteazǎ intervenţiile forţelor de ordine şi rapiditatea procedurilor, dar îi invitǎ în acelaşi timp pe turişti sǎ vinǎ în capitala Franţei. "Veniţi la Paris, condiţiile de securitate sunt asigurate." Iatǎ mesajul premierului Manuel Valls cǎtre toţi turiştii care şi-au anulat în ultimul timp cǎlǎtoriile la Paris. "Consumaţi, este momentul sǎrbǎtorilor, cheltuiţi, profitaţi de viaţǎ, mergeţi din nou la spectacole, la cinema şi la teatru", spune tot Manuel Valls, citat de Agenţia France Presse.

Sigur, el recunoaşte cǎ starea de urgenţǎ înseamnǎ anumite restricţii în materie de libertǎţi, dar acest lucru, mai adaugǎ premierul, este destinat tocmai sǎ protejeze libertǎţile.

Francezii se adapteazǎ acestor restricţii dar sunt totuşi nemulţumiţi din cauza uneia: interdicţia de a manifesta. Intr-o ţarǎ în care cultura manifestaţiilor este extrem de înrǎdǎcinatǎ, faptul cǎ au fost interzise manifestaţiile în ziua începerii Conferinţei mondiale pe tema climatului a provocat o anumitǎ frustrare. Pînǎ pe 13 decembrie, cînd se va termina Conferinţa şi vor pleca toate delegaţiile, manifestaţiile rǎmîn interzise în zone sensibile, la Bourget, în alte comune, sau la Paris pe Champs Elysées.

Dupǎ momentul de solidaritate naţionalǎ în jurul victimelor, dupǎ ce toatǎ lumea a acceptat ca fiind o necesitate decretarea stǎrii de urgenţǎ, primele critici şi obiecţii în legǎturǎ cu aceastǎ mǎsurǎ încep sǎ fie formulate în presǎ sau de diverşi oameni politici. "Starea de urgenţǎ este un instrument suplimentar de criminalizare a mişcǎrilor sociale", declarǎ un lider al extremei stîngi, Jean-Luc Mélenchon. Unele canale de televiziune au prezentat şi reportaje fǎcute în diverse locuri, restaurante sau depozite, cu proprietari care se plîng de aşa-zisa "brutalitate" a forţelor de ordine, care ar fi percheziţionat, ar fi spart uşi şi ar fi plecat apoi fǎrǎ sǎ gǎseascǎ nimic...

Aceste reflexe ale mediilor de informare nu sunt însǎ de mirare într-o lume a spectacolului mediatic, şi mai ales într-o ţarǎ ca Franţa în care s-a nǎscut cultura modernǎ a contestaţiei.