COP21: urgenţe şi cifre

De reţinut în primul rînd numǎrul "pǎrţilor", sau mai bine spus al ţǎrilor care iau parte la aceastǎ conferinţǎ: 195 plus Uniunea Europeanǎ consideratǎ drept o "unicǎ parte", ceea ce ridicǎ suma totalǎ la 196. Textul care ar urma sǎ fie adoptat va înlocui, începînd din 2020, aşa numit-ul protocol de la Kyoto, semnat în 2005 şi devenit oarecum literǎ moartǎ.

Cifra 2 figureazǎ ca o emblemǎ a unui obiectiv ambiţios: altfel spus angajamentul tuturor ţǎrilor de a acţiona în aşa fel încît temperatura globalǎ sǎ nu creascǎ decît cu douǎ grade celsius faţǎ de epoca preindustrialǎ. Fǎrǎ o politicǎ climatericǎ globalǎ încǎlzirea continuǎ a atmosferei ameninţǎ de fapt umanitatea cu perturbǎri ireversibile. Iar cei mai ameninţaţi sunt cei 400 de milioane de pǎmînteni care trǎiesc în prezent în zone aflate cu un metru sub nivelul mǎrii. Ameninţate direct mai sunt 20 de mari oraşe portuare, cele mai multe aflate în Asia.

Creşterea nivelului mǎrii este viitorul coşmar al omenirii, pe fond de încǎlzire a atmosferei şi de topire a calotei glaciale. Faţǎ de era pre-industrialǎ, nivelul oceanului planetar a crescut cu 20 de centimetri. Iar la orizontul anului 2100, dacǎ ritmul de topire a gheţarilor continuǎ, vom avea un nivel al oceanului planetar cu un metru mai mare decît în perioada de dinaintea industrializǎrii. Un metru care riscǎ sǎ fie fatal pentru milioane de oameni.

Pentru prevenirea catastrofei este necesar ca pînǎ în 2050 sǎ fie reduse cu 40 la sutǎ emisiile de gaze cu efect de serǎ. Specialiştii mai spun cǎ în absenţa unei mari mobilizǎri, 30 la sutǎ din biodiversitatea planetei va dispǎrea în viitorii 85 de ani.