Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Amnezia socială: marele pericol al democraţiilor

marine-lepen_4.jpg

Marine le Pen la un miting electoral
Image source: 
credit foto: rfi.fr

Peisajul politic francez este extrem de frămîntat după bătălia alegerilor regionale. Mobilizarea de ultim moment a electoratului a blocat ofensiva extremei drepte care spera să conducă măcar o mare regiune franceză, dacă nu chiar şi mai multe. Dreapta şi stînga îşi împart în prezent cele 13 regiuni ale Franţei metropolitane, dar şi aceste forţe politice tradiţionale au fost sancţionate de electorat. O mare "introspecţie politică se anunţă la orizont", după cum spun comentatorii Agenţiei France Presse.

O primă concluzie după aceste alegeri ar fi aceea că francezii se joacă cu focul, "focul" fiind Frontul Naţional. Nu este pentru prima dată cînd o bună parte din electorat votează la primul tur de scrutin cu extrema dreaptă nu pentru că ar dori să o aducă la putere, ci pentru a-i avertiza pe politicieni că trebuie să fie mai atenţi la doleanţele populaţiei. Intr-o bună zi, însă, alegătorii care se joacă cu focul şi recurg la această strategie riscă să se vadă la turul al doilea cu un rezultat total contrar în raport cu ceea ce îşi doresc.

Tot cu focul se joacă însă şi partidele politice tradiţionale, care au transformat Frontul Naţional într-o sperietoare. Si ele riscă să se vadă într-o bună zi sancţionate, pentru că "sperietoarea" se dovedeşte a fi extrem de tenace. Dovadă că în cifre absolute, deşi a pierdut alegerile regionale, Frontul Naţional şi-a lărgit baza electorală. Dacă la prezidenţialele din 2012 au votat pentru Marine Le Pen în jur de şase milioane patru sute de mii de persoane, la actualul scrutin regional extrema dreaptă a atras în urne cu patru sute de mii de voturi mai mult.

Mai toate declaraţiile făcute duminică seară, după anunţarea rezultatelor, au avut caracterul unor avertismente. Liderii dreptei precum şi cei ai stîngii au adoptat o atitudine gravă, solemnă, departe de orice triumfalism, angajîndu-se de fapt în faţa alegătorilor şi a întregii populaţii să se pună pe treabă numaidecît pentru a combate cauzele în special economice care duc la proliferarea ideilor extremei drepte.

Si foare activ în acest sens se arată chiar premierul Maneul Valls care li se va adresa francezilor în seara aceasta prin intermediul televiziunii. El va fi invitatul jurnalului de la ora 20 pe canalul public France, urmînd să anunţe, după toate probabilităţile, un set de noi măsuri destinate să creeze locuri de muncă.

Cotidianul catolic La Croix a analizat rezultatele alegerilor regionale de duminică sub un titlu extrem de inspirat: "Înfrîngere pentru toţi". Acest gust al înfrîngerii îl au într-adevăr în prezent atît conservatorii din opoziţie, cît şi socialiştii aflaţi la putere. Sentimentul că nemulţumirile francezilor au ajuns la un nivel maxim este împărtăşit de toată lumea. Si mai grav, oamenii politici simt că electoratul precum şi omul obişnuit încep să nu mai aibă încredere în acţiunea politică. Prea se repetă de fapt scenariile neputinţei de foarte multă vreme. Fiecare scrutin este precedat de promisiuni revoluţionare dar ulterior rezultatele sunt dezamăgitoare. Pentru François Hollande, mai mult decît orice, eşecul în materie de combatere a şomajului este marea înfrungere. Socialiştii îşi propun de altfel în prezent să lanseze o dezbatere internă de natură să degajeze noi idei, noi energii. Dreapta, mai precis partidul "Republicanii", se află şi ea în plină fierbere, iar şeful ei, Nicolas Sarkozy, şi-a pierdut din aplombul de altădată.

Cel mai mare pericol care îi pîndeşte însă în prezent pe francezi este amnezia. După şocul atentatelor de pe 13 noiembrie, după incertitudinile legate de Conferinţa mondială asupra schimbărilor climaterice şi după tensiunile alegerilor regionale, există pericolul ca acum, sărbătorile de iarnă să aducă cu ele un fel de relaxare generală. Răsuflînd uşuraţi, intrînd în perioada de sărbători, oamenii politici vor fi tentaţi treptat să uite de avertismentul dat de populaţie prin votul pro-frontist, şi să-şi reia vechiul joc al calculelor politice. Amnezia este o veritabilă boală a societăţilor occidentale, şi ea s-a manifestat deseori. După fiecare război oamenii îşi propun să nu repete greşelile care au dus la oroare, dar de fapt le repetă. După fiecare criză economică reîncepe un ciclu de viaţă bazat pe aceleaşi excese şi orbiri. După fiecare revoluţie, revoltă, dramă socială, catastrofă naturală, imediat ce se stinge larma comentariilor şi se estompează puţin durerea, se aşterne şi uitarea.

Pe fondul unei accelerări a ritmului de viaţă şi a timpului, oamenii par că îşi pierd capacitatea de a scruta viitorul şi orizontul interesului general, şi se complac iar şi iar în confortul interesului imediat. Nu numai Franţa trăieşte însă sub incidenţa acestei epidemii, de amnezie socială. Poate că modernitatea nu este posibilă decît dacă uitarea se aşterne imediat. Societatea de consum trăieşte de altfel din amnezie genetică. Consumatorul, după ce îşi umple căruciorul la supermarket, se simte imediat nefericit şi este tentat să consume cît mai repede ce a cumpărat, ba chiar să arunce o parte din produse, pentru a se întoarce acolo unde se simte el bine, în paradisul iluzoriu al abundenţei.