Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Suedia şi Danemarca pun noi obstacole în calea migranţilor

pod.jpg

Podul-tunel Oresund care leagà Suedia de Danemarca
Podul-tunel Oresund care leagà Suedia de Danemarca
Image source: 
REUTERS/Johan Nilsson

Suedia şi Danemarca au ridicat luni noi obstacole în calea migranţilor care caută să obţină azil în aceste două ţări prospere din Europa. Pentru prima dată de o jumătate de secol încoace Suedia a impus tuturor celor care vin din Danemarca să prezinte un document de identitate. Danezii au replicat deîndată instaurând controale la frontiera cu Germania. O decizie foarte prost primită la Berlin.

Germania a estimat că « spaţiul Schengen este în pericol » în urma acestor decizii luate de Suedia şi Danemarca. Berlinul, care a acceptat în 2015 peste un milion de migranţi, a reamintit prin vocea ministrului german de externe că « libera circulaţie este un bun preţios al Uniunii europene ».

Ca să-şi justifice decizia, Suedia a afirmat în cursul unei conferinţe de presă a ministrului imigraţiei că « facem acest lucru ca să evităm o situaţie problematică ce nu ne-ar mai permite să-i primim pe azilanţi în condiţii bune ». Trebuie spus aici că această decizie, ca şi cea a danezilor, sunt conforme cu tratatul Schengen întrucât acesta permite restabilirea controalelor la frontiere în cazuri excepţionale. Germania a reinstaurat dealtfel şi ea aceste controale în septembrie la graniIţa cu Austria pentru a face faţă fluxului de refugiaţi care tranzitează pe acolo venind din Balcani spre nordul Europei.

Controale pe « autostrăzile imigraţiei »

Confruntată cu un aflux inedit de refugiaţi de la războaiele din Balcani încoace, Suedia a luat încă din toamnă o serie de măsuri disuasive contra migranţilor tentaţi să vină până acolo. S-au instaurat astfel controale aleatorii începând din noiembrie pe cele două aşa-zise « autostrăzi ale imigraţiei » care sunt podul-tunel Oresund care leagă Suedia de Danemarca şi pe vapoarele care fac naveta între porturile daneze, suedeze şi germane. Efectul a fost imediat : numărul de cereri de azil a scăzut vertiginos, tendinţă ce se menţine şi azi, două luni după instaurarea măsurii. De acum încolo, aceste controale devin sistematice şi nu doar aleatorii. Decizia este istorică dacă ne reamintim că toţi cetăţenii din statele nordice puteau să circule liber dintr-o ţară în alta şi asta încă din anii ’50, adică mult înainte să apară spaţiul Schengen.

Să mai spunem în încheiere că în urma valului de refugiaţi de anul trecut, Suedia a primit în 2015 163.000 de cereri de azil – cea mai mare proporţie pe cap de locuitor din UE – în timp ce Danemarca nu a înregistrat « decât » 21.000 de astfel de cereri. E şi motivul pentru care Copenhaga a reacţionat deîndată instaurând controale aleatorii la graniţa cu Germania, temându-se probabil că migranţii care nu vor mai putea ajunge în Suedia se vor opri în Danemarca.

Suedia şi Danemarca pun noi obstacole în calea migranţilor