Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Charlie Hebdo : un an după atentat, în ce stadiu se află ancheta?

charlie.jpg

7 ianuarie 2015, în apropierea sediului revistei satirice Charlie Hebdo, câteva ore dupà atentatul jihadist
7 ianuarie 2015, în apropierea sediului revistei satirice Charlie Hebdo, câteva ore dupà atentatul jihadist
Image source: 
REUTERS/Christian Hartmann

Un an după atentatul jihadist care a decimat redacţia revistei satirice Charlie Hebdo, un bărbat înarmat cu un cuţit de bucătărie şi o falsă centură cu explozibil a fost împuşcat mortal în momentul în care încerca să intre cu forţa într-un comisariat de poliţie din Paris. Acest atac reaminteşte Franţei că este sub permamentă ameninţare. Dealtfel, tentativa de asasinat a avut loc la câteva minute după discursul preşedintelui francez François Hollande ţinut în faţa forţelor de securitate cu ocazia împlinirii unui an de la atentatul contra revistei Charlie Hebdo, atac urmat două zile mai târziu de un atentat contra unui magazin cuşer din Paris.

La un an după atentatul de la sediul revistei Charlie Hebdo, François Hollande a dorit să se exprime – pentru prima dată de la începutul mandatului său - în faţa responsabililor forţelor de securitate – poliţişti, jandarmi şi militari. Reamintim că acum un an, la Charlie Hebdo au murit 11 persoane printre care şi un poliţist care-l apăra pe redactorul-şef al publicaţiei. In fuga lor, teroriştii au mai ucis apoi un alt poliţist iar a doua zi un al treilea reprezentant al forţelor de ordine era omorât de teroristul care avea să comită apoi atentatul de la magazinul cuşer.

Preşedintele Franţei avea deci toate motivele să se exprime în faţa reprezentaţilor forţelor de ordine în această zi comemorativă. Forţe cărora le-a reamintit că « orice agresiune contra unui poliţist, jandarm sau pompier este un atac la Republică. In faţa unor astfel de adversari este deci esenţial ca toate serviciile – poliţie, jandarmerie, informaţii şi militare – să conlucreze, să colaboreze perfect şi în totală transparenţă ».

O aluzie la recentele critici privind rateurile înregistrate în serviciile de securitate acum un an. Slaba protecţie de care beneficia sediul revistei satirice – cu toate că se ştia că este ameninţată de islamişti – şi absenţa de cooperare între diversele servicii de securitate şi informaţii au fost în particular arătate cu degetul într-o serie de anchete.

Pentru Hollande însă important este şi ca naţiunea să fie unită în astfel de momente grele. « Suntem Franţa, o ţară care, aşa cum o reamintea şi generalul de Gaulle, a trăit când îndurerată, când în glorie dar care a reuşit, cu greu, să depăşească vicisitudinile venite din afară şi dinăuntru, exact ceea ce trăim noi azi » a mai spus preşedintele Franţei. Un apel la unitate lansat de Hollande în contextul în care dezbaterile şi polemicile legate de proiectul guvernului de a retrage cetăţenia franceză celor care sunt găsiţi definitiv vinovaţi de acte teroriste se amplifică pe zi ce trece şi tensionează relaţiile atât la dreapat cât şi la stânga spectrului politic.

Atentatele de acum un an, urmate de cele, şi mai ucigătoare din 13 noiembrie, l-au împins pe preşedintele francez să ia un puternic viraj securitare fiind încurajat în acest sens şi de opinia publică.

Proiectul puterii de a introduce noi condiţii pentru a putea decreta starea de urgenţă e şi el criticat de mulţi. « Starea de urgenţă nu are vocaţia să dureze. Instaurarea ei răspunde unor condiţii precise iar acest regim juridic corespunde unei legi vechi din 1955 când nu se puteau prezice actele indispensabile în faţa situaţei prin care trecem azi. E şi motivul pentru care am propus să înscriem starea de urgenţă în Constituţia noastră pentru a preciza mijloacele ce pot fi utilizate în acest cadru şi defini motivele care ar putea justifica declanşarea ei. Numai aşa libertăţile noastre vor putea fi garantate » spune François Hollande

In discursul său de circa 20 de minute ţinut la sediul Prefeturii din Paris în faţa principalilor reprezentanţi ai forţelor de ordine, şeful statului a insistat pe întărirea dispozitivelor pentru a combate mai eficient « crima organizată şi terorismul ».

Dispozitive de securitate deficitare la Charlie Hebdo

Autorii atentatelor din ianuarie anul trecut – fraţii Kouachi şi Amedy Coulibaly – au fost repede identificaţi şi ucişi. Misterul rămâne însă mai departe total în ceeace îi priveşte pe comanditarii acestor atacuri teroriste.

Fraţii Kouachi se revendicaseră din organizaţia al-Qaida în timp ce Coulibaly se declara simpatizant al organizaţiei stat islamic. Acesta din urmă a primit o serie de ordine via internet din străinătate. Pentru moment însă anchetatorii nu au reuşit din motive tehnice să identifice de unde se exprima interlocutorul lui Coulibaly. Faptul că omul care-i dădea ordine lui Coulibaly era la curent şi cu planurile fraţilor Kouachi limitează totuşi profilurile suspecţilor. E motivul pentru care poliţia pleacă de la ipoteza că nu au existat decât doi comanditari.

Primul s-ar numi Peter Cherif şi ar fi făcut parte la începutul anilor 2000 dintr-o filieră de tineri radicalizaţi din nord-estul parizian. In aceea perioadă, Cherif a fost în contact cu unul dintre fraţii Kouachi. Astăzi, Cherif se află undeva în Siria.

Al doilea suspect, Salim Benghalem, figură de seamă a jihadismului francez, s-ar afla şi el în Siria unde ar ocupa un rol important în organizaţia stat islamic, în particular de primirea şi formarea jihadiştilor francofoni.

In fine, în paralel anchetatporii caută să afle cum de cei trei terorişti de acum un an au putut achiziţiona un impunător arsenal de arme de război. Coulibaly, fost bandit, se presupune că s-ar fi bazat pe vechile sale « cunoştinţe » şi reţele. Dealtfel 7 persoane pe care atacatorul de la magazinul cuşer le-ar fi cunoscut în puşcărie sunt sub anchetă şi din nou în detenţie fiind bănuite că i-au adus un sprijin logistic lui Coulibaly.

Cu toate că au umplut déjà 52 de volume de proceduri judiciare, cu toate că au întocmit circa 20 de mii de procese verbale şi în ciuda faptului că au audiat déjà sute de martori, anchetatorii care încearcă să elucideze ceeace s-a întâmplat acum un an mai au multă treabă până să înlăture toate zonele de umbră.

Texte legislative « liberticide » ?

In urma atacurilor din ianuarie 2015, guvernul socialist de la Paris a prezentat în martie anul trecut un proiect de lege care extinde mult puterile serviciile de informaţii. Textul permite de exemplu utilizarea unui fel de « cutii negre » cu care serviciile, cu sprijinul operatorilor de internet şi a unui algoritm informatic secret, pot pune sub ascultare şi repera « un potenţial risc terorist ». Potrivit noului proiect, anchetatorii pot utiliza şi faimoasele « ISMI-catchers », nişte vazile ultrasofisticate ce pot intercepta toate comunicaţiile pe o anumită rază de acţiune.

Proiectul de lege a fost imediat ţinta unor critici şi îngrijorări exprimate chiar şi de Consiliul drepturilor omului de la ONU dar Consiliul constituţional francez va valida textul ce va fi apoi promulgat în iulie 2015.

Această nouă lege nu face însă decât să adauge încă o filă la déjà impunătorul arsenal juridic adopat de când a ajuns la putere François Hollande în 2012. După atentatele de acum un an s-a înăsprit în paralel şi dispozitivul militaro-poliţienesc. De la nivelul « alertă atentat » - cel mai ridicat din planul Vigipirate - s-a ajuns repede după ianuarie anul trecut a operaţiunea militară botezată « Sentinelle », un complement al lui Vigipirate care rămâne mai departe operaţional. 10 mii de soldaţi au fost mobilizaţi cu această ocazie, de trei ori mai mulţi decât militarii desfăşuraţi în Sahel pentru a combate grupurile jihadiste de acolo. « Sentinelle » a devenit după 13 noiembrie o adevărată operaţiune internă a armatei franceze.

Lupta antiteroristă este mai mult ca niciodată astăzi în inima mandatului prezidenţial al lui François Hollande.

 
Charlie Hebdo : un an după atentat, în ce stadiu se află ancheta