Paris-Istanbul-Jakarta: geografia terorismului global

Asia de sud-est vizată de jihadism

Asia de sud-est era deja de multă vreme în stare de alarmă în privinţa unor atacuri, întrucît numeroşi candidaţi la jihad au fost recrutaţi din această zonă a lumii iar unii dintre ei s-au întors în ţările lor de origine cu un ordin precis: acela de a lovi în primul moment favorabil în populaţia civilă, pentru a provoca haosul şi a destabiliza administraţiile respective. Agenţia France Presse care relatează despre atacurile de la Jakarta recurge la termenul "haos" pentru a descrie situaţia creată, pentru cîteva ore, în capitala Indoneziei. Doctrina jihadistă doreşte de fapt extinderea haosului în toată lumea arabo-musulmană, pentru crearea acelui califat "mondial" la care visează ideologii ei.

Din surse oficiale de la Jakarta se arată că în ultimii ani între 500 şi 700 de tineri indonezieni s-au dus să lupte în rîndurile Organizaţiei statul islamic, iar unii dintre ei s-au întors "formaţi" pentru atacuri teroriste. Reamintesc că arhipelahul indonezian numără 250 de milioane de locuitori dintre care 225 de milioane sunt musulmani, deci Indonezia este ţara cu cea mai numeroasă populaţie musulmană din lume. Iar faptul că Organizaţia statul islamic încearcă să se implanteze aici nu este de mirare.

Indonezia angajată în lupta anti-teroristă

Autorităţile indoneziene sunt însă de multă vreme angajate într-o vastă operaţiune de combatere a terorismului. Pentru că Indonezia are deja o tristă experienţă în acest sens legată de Afganistan.

Mulţi indonezieni au plecat, în urmă cu 35 de ani, în Afganistan, să lupte la ora aceea împotriva ocupaţiei sovietice. Unii dintre aceşti luptători s-au întors radicalizaţi şi ei sunt consideraţi responsabili de teribilul atentat de la Bali din 2002 soldat cu 202 morţi, dintre care 88 de turişti australieni. Autorităţile indoneziene au interzis între timp orice formă de sprijinire a Organizaţiei statul islamic şi a ideologiei sale, dar măsurile nu sunt eficiente în toate regiunile. In Indonezia, ca şi în Filipine sau Malaiezia, sunt active şi grupuri legate de Al Qaida, dintre care unele şi-au declarat afilierea la Organizaţia statul islamic.

Este stupefiant faptul că la Jakarta forţele de ordine au avut nevoie de trei ore pentru a reduce la tăcere un grup de şapte jihadişti foarte motivaţi, dintre care cinci au fost ucişi iar doi au fost făcuţi prizonieri. Din nou, ei au atacat un simbol occidental, sau unul care aminteşte de stilul de viaţă occidental, şi anume o cafenea Starbucks. Printre victime se numără de altfel un canadian, iar un olandez a fost rănit.

Imposibil să nu facem legătura între atentatul comis în Turcia, chiar în centrul oraşului Istanbul, şi cel comis în Indonezia, chiar în centrul oraşului Jakarta. Obiectivul jihadiştilor este dublu: acela de a face cît mai multe victime dar şi cît mai multă vîlvă mediatică. Ultimul atentat comis în Indonezia a fost în 2009, cînd teroriştii au atacat două hoteluri de lux.

Indonezia este prima economie a Asiei de sud-est şi practică un islam moderat. Preşedintele Joko Widodo, foarte popular în ţara sa, este el însuşi ceea ce se cheamă un musulman moderat. Iar partidul pe care îl reprezintă, ca şi alte mari organizaţii musulmane, sunt angajate într-o puternică operaţiune de comunicare cu scopul de a-i descuraja pe tineri să aleagă calea jihadismului.

De ce o parte a stîngii franceze nu înţelege fenomenul jihadismului

Inchei acest capitol revenind la dezbaterea din Franţa legată de sursele jihadismului. Mai mulţi filozofi şi eseişti reproşează stîngii că nu înţelege de fapt acest fenomen, întrucît este impregnată de analiza marxistă legată de religie. Intrucît Marx a spus că religia reprezintă un "opium" pentru popor, stînga franceză nu a înţeles dimensiunea politică a religiei. In lumea arabo-musulmană, de exemplu, islamul a fost utilizat deseori în anii 50 şi 60 ca o armă împotriva puterilor coloniale, tot aşa cum polonezii, de exemplu, s-au unit în jurul bisericii catolice pentru a lupta împotriva comunismului. In nici un caz nu se poate spune deci că "jihadismul nu are nimic de-a face cu islamul", scrie Laurent Joffrin în Libération. Aceasta este doar o expresie a gîndirii politice corecte, dar nicidecum una a gîndirii…