Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Evreii francezi vizaţi de acte antisemite

kippa-toulouse-m.jpg

Evrei francezi purtînd kipa
Sursa imaginii: 
credi foto: rfi.fr

Comunitatea evreiască din Franţa se întreabă dacă nu ar trebui să renunţe la unele semne religioase exterioare, cum ar fi kipa purtată de bărbaţi, pentru a nu deveni ţinta unor atacuri antisemite. Dezbaterea a luat amploare după ce luni, la Marsilia, un elev de 15 ani a atacat un profesor evreu. Intreaga clasă politică franceză se simte însă implicată în această dezbatere, la care participă şi mediile de informare. Este oare normal ca după 60 de ani de la încheierea celui de-al doilea război mondial evreii din Franţa să fie obligaţi să se ascundă şi să-şi disimuleze identitatea confesională?

Singurul regret exprimat în faţa poliţiei de liceeanul de origine kurdă care a comis atacul de luni 11 ianuarie a fost acela de a nu fi reuşit să-şi ucidă victima. Ceea ce-i face pe mulţi editorialişti să se întrebe cum poate prolifera această ură împotriva evreilor printre unii adolescenţi de origine musulmană, în ciuda eforturilor pe care le face şcoala de a crea un cadru de viaţă deschis, egalitar şi tolerant pentru toată lumea? Si mai gravă este însă banalizarea acestui antisemitism, scrie cotidianul Le Monde.

Preşedintele Franţei, François Hollande, a intervenit în dezbatere şi a declarat următoarele: "Este insuportabil faptul că în ţara noastră unii cetăţeni se văd vizaţi, agresaţi, loviţi din cauza opţiunii lor religioase." In rîndurile comunităţii evreieşti, părerire sunt împărţite. Unii rabini consideră că pentru o vreme evreii n-ar mai trebui să poarte kipa, ca să nu atragă atenţia şi să se protejeze, aceasta pînă cînd vor veni "zile mai bune". Alţi rabini, iar aceasta este şi părerea oamenilor politici şi a jurnaliştilor, spun că dimpotrivă, nu trebuie cedat cu nici un pas împotriva barbariei, a urii, a ideologie extremiste.

Tinerii de origine musulmană care comit acte antisemite sunt de fapt îndoctrinaţi în special de aşa-numita teorie a complotului difuzată abundent pe Internet de integrişti şi extremişti. Forma mai veche a anti-semitismului european este reactivată de fapt, avînd ca fundal istoric conflictul israelo-palestinian.

Statisticile arată în Franţa că peste jumătate din actele rasiste comise în 2015 sunt îndreptate împotriva evreilor. Pe ansamblul ultimilor ani, însă, numărul de acte anti-semite rămîne oarecum stabil, în timp ce, scrie cotidianul Libération, în 2015 au avut loc de trei ori mai multe acte islamofobe decît în 2014.

Există deci o stare de tensiune în Franţa, pe care o deplîng mulţi editorialişti. Mulţi evrei preferă de altfel să plece în Israel, unde se simt mai în securitate, în ciuda altor dificultăţi legate de instalarea lor acolo. În 2015 au preferat să plece în Israel 7900 de evrei francezi, cu 700 mai mult decît în 2014.

In cotidianul Libération, Laurent Joffrin denunţă un "incredibil regres al societăţii franceze provocat de terorismul islamist". Faptul că un dispozitiv de securitate fără precedent este desfăşurat în întreaga Franţă, faptul că şcolile evreieşti precum şi sinagogile sunt bine păzite, nu atenuează însă acest fenomen de proliferare a urii faţă de evrei printre unii membri, deseori tineri, ai comunităţii musulmane. Paradoxul face că Franţa este ţara europeană care găzduieşte pe teritoriul ei cea mai mare comunitate musulmană şi cea mai mare comunitate evreiască din Europa. Atacurile de acest gen, cele antisemite dar şi cele islamofobe, sunt pînă la urmă atacuri împotriva tipului de societate pe care îl propune Franţa, bazată pe toleranţă, egalitate, libertate şi democraţie.