Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Franţa: zi de proteste sociale şi un nou cod al muncii la orizont

2016-01-26t094251z_2078025983_lr2ec1q0qz5lv_rtrmadp_3_france-protests_0.jpg

Mobilizare anti-Uber a taximetristilor francezi
Sursa imaginii: 
credit foto: rfi.fr

In întreaga Franţă au avut loc marţi 26 ianuarie greve şi manifestaţii la iniţiativa sindicatelor majoritare nemulţumite de situaţia salarială în sectorul public. Un alt sector care s-a mobilizat este cel al profesorilor din şcolile generale care denunţă o reformă făcută, după opinia lor, în grabă. Taximetriştii denunţă concurenţa "deloială" a noilor tipuri de servicii de inspiraţie anglo-saxonă, iar controlorii aerieni refuză o reformă de natură să de afecteze primele. Iată tabloul social al Franţei într-un context marcat încă de unda de şoc a atentatelor de anul trecut şi de menţinerea stării de urgenţă.

Turbulenţe sociale în Franţa, austeritatea în vizor

La Paris, dar şi în alte oraşe ale Franţei precum Lyon, Marsilia, Toulouse, Lille sau Grenoble mii de manifestanţi au ţinut să-şi exprime numulţumirea, încurajaţi să iasă pe străzi probabil şi de vremea primăvăratică, excesiv de caldă pentru acest moment al anului. Sloganele propuse de sindicate nu sunt nici noi şi nici surprinzătoare, ele fac parte mai degrabă din ritualul mişcărilor sociale care în Franţa se repetă de cel puţin patru sau cinci ori pe an. Unii denunţă „cura de austeritate” care se prelungeşte încă de cînd era preşedinte Nicolas Sarkozy. Profesorii pretind că au din ce în ce mai mult de lucru dar că salariile rămîn derizorii. La Montpellier se putea citi următorul text pe o pancartă "Basta! Destul cu o politică guvernamentală care crează precaritate din ce în ce mai mare!"

Iată ce declara un purtător de cuvînt al taximetriştilor, mobilizaţi masiv şi care, pentru a se face mai bine înţeleşi, au paralizat unele axe de circulaţie. "Inainte, un şofer de taxi lucra normal, în medie opt ore pe zi. Acum ei sunt pe maşină timp de 15 ore, unii lucrează 80 de ore pe săptămînă."

Si salariaţii din spitale se plîng de prea multă muncă pe fond de salarii care sunt "îngheţate" din 2010 încoace. Sindicatele afirmă că din 2007 încoace s-au pierdut 150 000 de posturi în sectorul public, ceea ce echivalează cu o reducere a mijloacelor nu numai în sectorul sănătăţii ci şi în cel legat de securitate (poliţie, jandarmerie, justiţie).

Din rîndurile opoziţiei, mai multe personalităţi profită de ocazie pentru a le reproşa socialiştilor că nu au ştiut să adopte reformele necesare. "Aceste mişcări sociale sunt expresia unei mari nemulţumiri, nemulţumirea Franţei care munceşte", declară pentru Agenţia France Presse Laurent Wauquiez, secretar general al partidului Republicanii.

Taximetriştii în avangarda protestelor

Dintre toate aceste categorii profesionale care au ieşit să manifesteze, cei mai furioşi sunt şoferii de taxi, şi tot ei au arborat lozincile cele mai virulente. "Stop macronizării!", se putea citi pe o pancartă, aluzie la ministrul economiei, Emmanuel Macron, acuzat că promovează o politică mult prea liberală. Mulţi taximetrişti îi cer de altfel demisia şi denunţă "terorismul economic" al reformelor sale. Ei se referă de fapt la aşa-numita lege Macron destinată să incite la mai multă mobilitate pe plan economic, dar care deschide larg porţile concurenţei.

Situaţia taximetriştrilor francezi este în orice caz destul de paradoxală, pentru că ei sunt obligaţi să achite sume enorme pentru a obţine aşa-numita licenţă de taximetrist. In prezent, acest drept de a practica această meserie şi de a fi acceptat deci în corporaţie costă 162 000 de euro, dar în 2012 ea se ridica la peste 238 000 de euro. Un vechi taximetrist declară pentru agenţia France Presse că înainte de criză şi de liberalizarea sectorului efectua între 10 şi 12 curse pe zi, iar azi nu face decît cinci sau şase. Apariţia pe piaţă a sistemului Uber, sosit din California, a însemnat un veritabil tsunami pentru taximetriştii francezi, iar viitorul nu le prea zîmbeşte pentru că noile servicii care recurg la internet sunt pe placul consumatorilor.

Un nou cod al muncii simplificat şi adaptat mondializării

Pe acest fond de turbulenţe sociale gurvernul francez s-a angajat într-o ambiţioasă reformă a codului muncii, care ar urma să se concretizeze în 2018. Un raport în acest sens a fost redactat de o personalitate respectată în Franţa, Robert Badinter, fost ministru al justiţiei. Un întreg comitet a reflectat, sub preşedinţia sa, la modul în care codul francez al muncii, devenit ilizibil şi stufos, s-ar putea adapta printre altele revoluţiei numerice şi mondializării.